PAS a impus un ultimatum, pentru a vota bugetul Chișinăului. Președinta fracțiunii partidului în Consiliul Municipal, Zinaida Popa, susține că propunerea lui Ion Ceban ar fi „antisocială”. La rândul său, edilul a enumerat în cadrul unei conferințe de presă proiectele pe care le-a implementat în oraș.

În opinia membrilor fracțiunii PAS, proiectul inițiat ar ignora nevoile locuitorilor din Chișinău. Fracțiunea PAS a cerut ajustări, menționând că vrea să fie incluse în document 80 de milioane de lei pentru compensații, 66 de milioane pentru asistenți personali, 50 de milioane pentru grupele cu program prelungit, 60 de milioane pentru școli și grădinițe noi și 40 de milioane pentru transportul public.

„Am cerut primarului să reducă din cheltuielile pentru concerte și promovare personală. A refuzat. Mai mult decât atât, astăzi dimineață a emis doar o declarație sterilă, fără nicio reacție publică reală față de solicitările oamenilor, exprimate clar de fracțiunea PAS”, a spus Zinaida Popa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ion Ceban a susținut marți o conferință de presă, în care a acuza PAS și socialiștii că boicotează votarea bugetului. În același timp, primarul s-a lăudat cu inițiativele sociale implementate în Capitală.

„Chișinăul este un șantier mare de construcții. Iar dacă vreți să știți care au fost propunerile din partea PAS, o să vă spun. Noi am acceptat, cu excepția uneia, care este prerogativa Guvernului. (…) Nu au avut de gând să voteze bugetul. Au umblat și umblă cu minciuna și manipularea”, a precizat primarul.

Potrivit lui Ceban, PAS a cerut reabilitarea zonei Valea Morilor, investiții în școli și grădinițe, autobuze de capacități mici, reabilitarea străzii 31 August 1989, finanțarea grupelor cu program prelungit și câte 10 milioane de lei alocate pentru cinci suburbii conduse de reprezentanții formațiunii. Totodată, Primăria a refuzat să ia în gestiune serviciul de asistență personală, conform primarului general.

Bugetul Capitalei pentru anul 2025, inclus pe ordinea de zi a ședinței de Consiliului municipal Chișinău, desfășurată pe 27 mai, nu a putut fi votat. Proiectul a fost susținut numai de consilierii Mișcării Alternativa Națională. PAS și socialiștii s-au abținut.

Amintim că, și în 2024, bugetul Chișinăului a fost votat după mai multe scandaluri și dezbateri care au durat aproximativ opt luni.

#buget #Chisinau #Ion Ceban #votare #Zinaida Popa

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.