Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

UE a aprobat programul de înarmare a țărilor membre și partenere, în valoare de 150 de miliarde de euro

27 Mai 2025, 19:27
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Mai 2025, 19:27 // Actualitate //  Realitatea.md

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producţia industrială pentru apărare prin achiziţii comune, axate pe capacităţile prioritare. 

SAFE va finanţa investiţiile urgente şi la scară mare în baza tehnologică şi industrială de apărare europeană (EDTIB).

Obiectivul este de a stimula capacitatea de producţie, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum şi intervenţia în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanţă pregătirea generală a UE pentru apărare.

De asemenea, SAFE va permite Uniunii să sprijine în continuare Ucraina, asociind din start industria de apărare a acesteia la noul instrument, transmite Agerpres.

„Am adoptat primul program de investiţii în apărare la scară mare la nivelul UE, în valoare de 150 de miliarde de euro. Acesta este un instrument fără precedent care va ne va stimula capacităţile de apărare şi ne va sprijini industria de apărare. Cu cât investim mai mult în securitate şi apărare, cu atât mai mult îi vom descuraja pe cei care ne vor răul”, a declarat ministrul polonez pentru UE Adam Szlapka.

Potrivit publicației citate, în privinţa modului de funcţionare al SAFE, Consiliul arată că prin instrumentul respectiv UE pune la dispoziţie 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naţionale.

Plăţile se vor efectua sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare. Pentru a se asigura economiile de scară şi interoperabilitatea şi pentru a se reduce eventuala fragmentare a EDTIB, statele beneficiare vor efectua în principiu achiziţii comune, în care vor fi implicate cel puţin două ţări participante, în vederea calificării pentru credite.

Ca reacţie la situaţia geopolitică actuală şi la necesitatea urgentă de investiţii masive în echipamente de apărare, SAFE va permite pe o perioadă limitată şi achiziţii în care este implicat un singur stat membru.

Referitor la implicarea unor ţări terţe, SAFE deschide un capitol nou în cooperarea cu acestea. Ucraina şi ţările din SEE-AELS (Spaţiul Economic European – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) vor fi tratate la fel ca statele membre. Nu numai că vor putea participa la achiziţii comune, ci se vor putea face achiziţii şi din industriile lor.

SAFE va permite de asemenea ţărilor în curs de aderare, ţărilor candidate, candidaţilor potenţiali şi ţărilor care au semnat Parteneriate de Securitate şi Apărare cu UE, cum ar fi Regatul Unit, să participe la achiziţiile comune.

Mai mult, SAFE oferă posibilitatea de a încheia acorduri suplimentare bilaterale sau multilaterale cu aceste state terţe, conform cărora se vor putea deschide condiţii de eligibilitate.

Acţiunile eligibile finanţate prin SAFE trebuie să aibă legătură cu prima listă de domenii prioritate identificate de Consiliul European din 6 martie 2025 şi se împart în două categorii de produse pentru apărare.

Prima categorie cuprinde muniţia şi rachetele, sistemele de artilerie, inclusiv capacităţile de lovire de mare precizie, capacităţile de luptă terestră şi sistemele de sprijin pentru acestea, precum şi echipamentele şi armamentul pentru infanterie; de asemenea, protecţia infrastructurii critice, informatica şi mobilitatea militară, inclusiv contra-mobilitatea.

În a doua categorie intră sistemele de apărare antiaeriană şi antirachetă, capacităţile maritime de suprafaţă şi submarine, dronele şi sistemele anti-drone, sprijinul strategic cum ar fi – însă fără limitare la acestea – transportul aerian strategic, alimentarea în zbor, sistemele C4 ISTAR (comandă, control, comunicaţii, computere (C4), informaţii, supraveghere, descoperire şi determinare a ţintelor, recunoaştere (ISTAR)), activele şi serviciile spaţiale, protecţia activelor spaţiale, inteligenţa artificială şi războiul electronic.

SAFE este primul pilon al Planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, care propune amplificarea cheltuielilor de apărare la 800 de miliarde de euro.

Europa trebuie în mod imperativ şi rapid să se reînarmeze pentru a dispune de o „descurajare credibilă” până în 2030, a declarat marţi, 18 martie 2025, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga.

„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postură solidă de apărare europeană”, a spus şefa executivului comunitar, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga. „Pregătire 2030 înseamnă a fi reînarmaţi şi a avea dezvoltate capabilităţi pentru a dispune de descurajare credibilă. Pregătire 2030 înseamnă a avea o bază a industriei de apărare care să fie un avantaj strategic. Dar pentru a fi „pregătiţi în 2030”, trebuie să ne mişcăm acum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 13:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
29 Oct. 2026, 13:35 // Slider //  Victoria Laur

Parlamentul a prelungit licențierea cerealelor cu două luni. Măsura va fi valabilă cel puțin până la sfârșitul anului, conform prevederilor aprobate.

Înainte de votarea proiectului, Sergiu Stefanco din fracțiunea „Democrația Acasă” a avut o luare de cuvânt, în care a adus mai multe critici guvernării și l-a menționat de câteva ori pe Igor Grosu.

Printre altele, deputatul i-a propus președintelui Legislativului să meargă în teritoriu, pentru a analiza situația fermierilor la fața locului. De asemenea, Stefanco a invocat mai multe probleme, printre care lipsa toaletelor la unele puncte de trecere a hotarului, rândurile de camioane la vama Giurgiulești și prețurile la produsele cerealiere.

„Bâzoiul la arat nu face miere. Nici roadă. Nu te victimiza. (…) Dacă ar fi roadă din vorbă, ai fi campion”, a comentat Igor Grosu declarațiile deputatului.

Într-un final, proiectul a fost aprobat cu 82 de voturi. Reglementarea stabilește categoriile de persoane fizice și juridice care vor putea solicita licența – antreprenori care desfășoară activități de creștere a animalelor, de fabricare a uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor destinate hranei animalelor de fermă.

Cererile de eliberare a licențelor vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, precum și ai asociațiilor de profil. Licențele vor fi eliberate gratuit, iar titularii acestora nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte mărfurile importate.

„Mecanismul de licențiere nu va fi aplicat importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase originare din țările pentru care ponderea cantității importate în Republica Moldova nu depășește, în medie pentru trei ani consecutivi nelicențiați, 10% din totalul importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase în Republica Moldova”, notează serviciul de presă al Legislativului.

Guvernul va putea prelungi licențierea cerealelor și oleaginoaselor o singură dată, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru o perioadă de cel mult 12 luni.