Mediul online ar putea fi monitorizat de Consiliul Audiovizualului, conform unui proiect de lege înaintat de un grup de deputați PAS, care urmează să fie consultat public. Discuțiile vor avea loc pe 9 iunie, începând cu ora 10:00, în sala Europa a Legislativului, iar mai multe detalii despre eveniment pot fi găsite AICI.

Documentul publicat pe pagina oficială a Parlamentului prevede definirea noțiunii de dezinformare.

Reglementările stabilesc că în spațiul audiovizual național sunt interzise programe care sunt calificate drept dezinformare. Prejudiciul public cauzat de dezinformare cuprinde, conform proiectului „amenințări aduse proceselor democratice politice și de elaborare a politicilor, precum și amenințări aduse bunurilor publice, precum protecția sănătății cetățenilor, mediul sau securitatea. Dezinformarea nu include raportarea erorilor, satira și parodia sau știrile si comentariile partizane identificate în mod clar ca atare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Audiovizualului va acorda statut de notificatori de încredere unor persoane fizice sau juridice, care urmează să monitorizeze spațiul mediatic și vor identifice eventuale încălcări. Responsabilii vor trebui să aibă cunoștințe și competențe specifice domeniului.

Vor fi impuse noi reglementări și furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția Republicii Moldova. Aceștia vor trebui să depună declarație prealabilă la Consiliul Audiovizualului, pentru serviciile pe care intenționează să le ofere.

Speakerul Igor Grosu a declarat în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV că există două proiecte de modificare a legii, unul referindu-se la publicitate, iar altul – la Codul Audiovizualului.

„O să fie două inițiative legislative care vizează Codul Audiovizualului, să intre cu monitorizarea pe o parte din online. Am înregistrat proiectele. Unul ține de publicitate, dar vine și Codul Audiovizualului cu modificări. Dă Consiliului Audiovizualului prerogative. Au deja instrumentariu, au experiență. Scurtăm perioada și flexibilizăm spațiu de manevre, ca mai repede să acționeze”, a explicat Grosu.

În același timp, speakerul s-a referit și la interacțiunile cu giganții social-media. Conform lui, autoritățile de la Chișinău colaborează cu administrația platformelor, pentru a înlătura conturile false care promovează dezinformările.

#CA #Codul Audiovizualului #Igor Grosu #monitorizare #proiect de lege

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.