Ramura pomușoarelor se transformă rapid într-un sector strategic al economiei Republicii Moldova. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”, exportul de pomușoare congelate a crescut spectaculos, iar consumul intern s-a multiplicat de cinci ori față de perioada de dinaintea anului 2015, transmite Bani.md.

„Pomușoarele congelate ne permit să fim prezenți pe piața internațională în afara sezonului și să fim mai competitivi”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În prezent, 80% din pomușoarele consumate în Moldova sunt de producție locală, comparativ cu doar 20% în 2015. Consumul per capita a crescut de la 400 grame în perioada sovietică la 8,8 kg în 2024, iar în 2025 se estimează că va depăși 10,5 kg pe cap de locuitor.

Potrivit sursei citate, structura producției de pomușoare în Moldova este dominată de căpșune (61,9%) și zmeură (32%), urmate de coacăze, cătină, mure, agriș și alte fructe de pădure.

Suprafețele cultivate au crescut de 2,5 ori față de anii 1990, iar astăzi 70% din plantațiile de pomușoare sunt deținute de populație, după ce vechile gospodării agricole sovietice s-au dizolvat.

În 2024, exportul total de pomușoare a fost de 3,9 milioane dolari, din care 43 milioane lei au provenit din vânzările de pomușoare congelate, un segment care a crescut de la doar 11 milioane lei în 2020. Astfel, acest tip de export a crescut cu aproape 300% în patru ani, contribuind semnificativ la extinderea potențialului de piață externă.

Principalele piețe de export în ultimii 5 ani sunt:

Rusia – 41,1%
Polonia – 32,6%
România – 18,6%
Belarus – 3,9%
Serbia – 2,6%

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, importurile de pomușoare, necesare mai ales în sezonul rece, provin din țări precum Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord și Columbia.

Piața pomușoarelor a fost estimată la:

304 mil. lei în 2016
430 mil. lei în 2020
1,055 miliarde lei în 2022
838 mil. lei în 2024

Din această sumă, 466 milioane lei reprezintă producția locală vândută în țară, iar 69 milioane lei provin din exporturi. Producția de import rămâne semnificativă (260 milioane lei), în special pentru sezonul rece.

#exporturi #Moldova #pomusoare

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.