Într-un pas important spre știința deschisă, o echipă internațională de cercetători a lansat cea mai mare și mai detaliată hartă a universului realizată vreodată. Proiectul, numit COSMOS-Web, reunește aproape întreaga istorie a cosmosului într-un singur set amplu de date. Creată folosind informații colectate de telescopul spațial James Webb (JWST), noua hartă include imagini și un catalog impresionant cu aproape 800.000 de galaxii.

Cercetătorii din spatele acestui efort provin de la UC Santa Barbara și Rochester Institute of Technology, și au realizat o panoramă cosmică ce pune sub semnul întrebării idei vechi despre formarea galaxiilor timpurii, potrivit Mediafax.

The new COSMOS-Web survey provides an unprecedented view of the universe, combing both breadth & depth.

It includes detailed information about 800,000 galaxies spanning more than 75% of cosmic history. And you can browse through it yourself online.https://t.co/1prTWs8r2I pic.twitter.com/znvxjcx2FX

— Corey S. Powell (@coreyspowell) June 9, 2025

„Scopul nostru a fost să construim acest câmp profund al spațiului la o scară fizică mult mai mare decât tot ce s-a făcut până acum”, a declarat profesoara Caitlin Casey, co-coordonatoare a colaborării COSMOS-Web, alături de Jeyhan Kartaltepe de la Rochester Institute of Technology.

Casey compară imaginea obținută cu faimosul „Hubble Ultra Deep Field”:

„Dacă acel câmp ar încăpea pe o coală obișnuită de hârtie, imaginea noastră ar fi un mural de aproape 4 metri pe 4 metri, la aceeași adâncime. Este impresionant de mare.”

Această imagine surprinde universul așa cum arăta în urmă cu aproximativ 13,5 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că acoperă circa 98% din istoria cosmică cunoscută (având în vedere că vârsta universului este estimată la 13,8 miliarde de ani).

Obiectivul cercetătorilor nu a fost doar identificarea unor galaxii îndepărtate, ci și înțelegerea mediului în care acestea au apărut.

„Cosmosul este organizat în regiuni dense și goluri vaste,” explică Casey. „Ne-am dorit mai mult decât să găsim cele mai îndepărtate galaxii – am vrut contextul mai larg: unde trăiau acestea.”

Înainte ca JWST să înceapă observațiile, astronomii, folosind instrumente mai vechi precum Telescopul Hubble, considerau că galaxiile formate în primele 500 de milioane de ani după Big Bang erau extrem de rare.

„Are sens — după Big Bang e nevoie de timp pentru ca materia să se adune gravitațional, să se formeze stelele,” a spus Casey.„Dar marea surpriză este că JWST ne arată de 10 ori mai multe galaxii decât ne-am fi așteptat la aceste distanțe incredibile. Vedem și găuri negre supermasive care nici măcar nu erau vizibile cu Hubble, și nu vedem doar mai multe galaxii,” adaugă ea, „vedem tipuri complet noi de galaxii și găuri negre.”

Deși aceste date oferă una dintre cele mai detaliate priviri asupra universului timpuriu, ele nu rezolvă toate necunoscutele. Din contră – ridică și mai multe întrebări.

„De când telescopul a fost activat, ne întrebăm: distrug aceste date modelul cosmologic actual?”„Universul producea prea multă lumină prea devreme – avea doar 400 de milioane de ani să formeze o masă stelară echivalentă cu un miliard de sori.”

„Pur și simplu nu știm cum s-a putut întâmpla asta. Avem multe detalii de descifrat și și mai multe întrebări fără răspuns,” a concluzionat Casey.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#harta #univers

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.