Adunarea Populară a Găgăuziei intenționează să reînființeze Comisia Electorală Centrală permanentă, pe care a dizolvat-o în decembrie 2023, la inițiativa speakerului Dmitrii Constantinov, transmite corespondentul IPN în regiune.

„Activitatea CEC din Găgăuzia și-a demonstrat permanent ineficiența, întrucât funcționalitatea CEC în perioada dintre campaniile electorale este practic redusă la zero, ceea ce nu justifică irosirea resurselor bugetare”, – astfel a fost explicată, acum doi ani, necesitatea de a desființa Comisia Electorală de la Comrat.

Deputații au fost preveniți că ar fi extrem de dificil să găsească personal nou pentru CEC. În plus, nimeni nu a explicat clar cum a fost stabilită „ineficiența” activității comisiei. Președinta CEC, Yana Kovalenko, și fostul membru al CEC, Svetlana Mironova, au vorbit, de asemenea, despre acest lucru. Dar majoritatea deputaților au decis să aprobe inițiativa speakerului Constantinov.

În iunie 2024 Curtea de Apel de la Comrat a calificat ilegală desființarea Comisiei Electorale din Găgăuzia. Însă deputații au ignorat decizia instanței și, în următorul an, au pregătit amendamente pentru a introduce în lege o prevedere privind Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei.

Luând în considerare hotărârea instanței, deputații ar fi putut să anuleze decizia lor precedentă, în loc să adopte noi amendamente. Mai mult chiar, în buget nu există resurse financiare pentru acest lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputatul Alexandru Tarnavski a făcut apel la „responsabilitate politică” și, fără a aștepta verdictul organului judiciar, a îndemnat să abroge legea, după care Comisia Electorală a fost lichidată. Tarnavski a subliniat că inițiativa a fost depusă cu trei luni înainte de încheierea mandatului actualei componențe a Adunării Populare de la Comrat. Amendamentele urmează să fie adoptate fără dezbatere publică.

#Adunarea Populară #Gagauzia #institutie

Furtul cardurilor bancare ar putea fi sancționat ca infracțiune distinctă, iar persoanele care pregătesc fraude cu bani și instrumente de plată fără numerar ar putea fi vizate de noi prevederi penale. Guvernul a aprobat un proiect de lege care urmărește să consolideze protecția cetățenilor și a companiilor împotriva fraudelor financiare.

Inițiativa prevede completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, astfel încât autoritățile să poată interveni nu doar după comiterea unei fraude, ci și în etapa pregătirii acesteia. Proiectul vizează inclusiv producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor și programelor informatice concepute ori adaptate pentru comiterea fraudelor, dacă există intenția de a le folosi în acest scop.

„Tehnologia se dezvoltă rapid, apar tot mai multe metode de fraudare, de aceea este necesar să racordăm și cadrul normativ, pentru a putea interveni la etapa de pregătire a unei fraude”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Noile prevederi urmăresc și combaterea circuitului instrumentelor de plată folosite ilegal. Astfel, proiectul reglementează vânzarea sau deținerea cardurilor și a altor instrumente de plată falsificate ori obținute prin infracțiune, atunci când acestea sunt destinate utilizării frauduloase. În plus, anchetatorii ar urma să dispună de instrumente suplimentare pentru investigarea cazurilor, inclusiv posibilitatea de a verifica tranzacții și de a obține informații financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Proiectul a fost aprobat de Guvern, însă prevederile propuse nu înseamnă că noile reguli se aplică automat. Pentru a intra în vigoare, inițiativa trebuie să parcurgă procedura legislativă prevăzută de lege.