Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, va conduce o delegație de 72 de europarlamentari la parada Budapest Pride, în semn de solidaritate cu comunitatea LGBTQIA+ din Ungaria. Budapest Pride, programat pentru perioada 27-28 iunie, a fost interzis de poliția din capitala Ungariei, însă evenimentul continuă să fie organizat cu sprijinul primarului liberal al Budapestei, Gergely Karácsony, și al organizației Budapest Pride. Aproximativ 60.000 de persoane sunt așteptate să participe.

Maia Sandu și Igor Grosu, în dialog cu vicepreședintele Parlamentului European. Despre ce au discutat

În acest context tensionat, Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE), vicepreședinte al Parlamentului European și primul eurodeputat român afiliat acestui grup, va conduce delegația formată din 72 de europarlamentari. Aceștia își arată astfel sprijinul față de comunitatea LGBTQIA+ din Ungaria, într-un moment în care autoritățile de la Budapesta încearcă să limiteze drepturile acesteia.

„La Budapest Pride, voi transmite un mesaj clar: dragostea nu poate fi interzisă, iar demnitatea umană nu are graniţe. Comunitatea LGBTQIA+ din Ungaria nu este singură. În calitate de Vicepreşedinte al Parlamentului European, susţin fără echivoc lupta pentru egalitate, libertate şi drepturile omului. Acolo unde guvernele ridică ziduri de ură, noi vom construi punţi de solidaritate. Europa este acasă pentru toţi, indiferent de cine sunt sau pe cine iubesc”, a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea sa de vicepreședinte responsabil pentru relația cu societatea civilă, Ștefănuță va avea o serie de întâlniri cu organizații care activează în domeniul statului de drept și luptei împotriva corupției, printre care Transparency International și Amnesty International.

De asemenea, va avea o scurtă întrevedere cu ambasadorul României la Budapesta, Gabriel Șopandă, în cadrul expoziției „Sânzienele”, organizată de Ambasada României în Ungaria și Institutul Cultural Român din Budapesta.

Guvernul ungar a transmis o scrisoare oficială ambasadorilor UE, prin care le cere să nu participe la marș. Premierul Viktor Orban a amenințat public cu sancțiuni severe: „Suntem adulţi şi recomand ca fiecare să decidă ce vrea, să respecte regulile… şi dacă nu o fac, atunci ar trebui să se confrunte cu consecinţe legale clare”, a spus Orban într-un interviu acordat postului public de radio.

Parlamentul ungar, dominat de partidul Fidesz condus de Orban, a adoptat în luna martie o legislație controversată care permite interzicerea marșurilor LGBTQ sub pretextul protejării copiilor. Noua lege oferă poliției autoritatea de a folosi sisteme de recunoaștere facială pentru a identifica participanții și de a aplica amenzi.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Ungariei să revină asupra interdicției impuse evenimentului Pride, subliniind importanța respectării valorilor europene și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE.

Nicu Ștefănuță este membru al Comisiei pentru Bugete și al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie în Parlamentul European. Totodată, activează ca membru supleant în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și în Comisia pentru Sănătate Publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Budapesta #Nicu Stefanuta #Pride

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.