Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a ironizat miercuri pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în direct la televiziunea americană Fox News, afirmând că „nu a ieșit niciodată nimic util din gura lui Lavrov”, scrie Kyiv Post.

Declarația vine ca reacție la sugestiile recente ale lui Lavrov, potrivit cărora noul obiectiv NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare ar duce la „colapsul alianței din interior”.

„Este ministrul de externe al Rusiei… cred că încă de la nașterea lui Iisus Hristos? Și de atunci, nici măcar un singur lucru folositor nu a ieșit din gura lui. Deci să nu dăm prea mare importanță la ce spune domnul Lavrov”, a spus Rutte ironic.

Serghei Lavrov deține funcția de ministru de Externe al Rusiei din 2004.

Declarațiile lui Lavrov privind un presupus colaps al NATO vin după ce ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat că cheltuielile militare excesive ale Rusiei ar putea deveni punctul slab al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Rusia a alocat în 2024 aproximativ 149 de miliarde de dolari pentru apărare, echivalentul a circa 7,1% din PIB. Chiar și președintele Putin a recunoscut recent că aceste cheltuieli reprezintă o amenințare pentru economia rusă.

În același interviu pentru Fox News, Mark Rutte a salutat consensul obținut în cadrul NATO privind creșterea bugetului pentru apărare, afirmând că este o discuție care „datează încă din epoca [fostului președinte american] Dwight Eisenhower”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

NATO a fost fondată în 1949, în timpul mandatului președintelui Harry S. Truman. Eisenhower, erou al celui de-al Doilea Război Mondial, a fost primul Comandant Suprem al NATO între 1951 și 1952, înainte de a deveni președinte al SUA.

Deși noul obiectiv de 5% din PIB reprezintă o creștere semnificativă, cheltuielile pentru sprijinul acordat Ucrainei și proiectele de infrastructură vor fi incluse în calcul, ceea ce înseamnă că efortul bugetar efectiv pentru unele state membre ar putea fi mai redus decât se estimează în prezent.

#Lavrov #Mark Rutte

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.