La manifestările de miercuri de la Mănăstirea Putna, organizate pentru comemorarea morții domnului Țării Moldovei, Ștefan cel Mare, au participat doi dintre liderii pro-ruși din Republica Moldova. Este vorba de Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare”, și Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă”.

Furtună a împărtășit propaganda AUR și a depus recent plângeri penale pe numele președintelui României, Nicușor Dan, și al Republicii Moldova, Maia Sandu, acuzându-i fără dovezi că ar fi fraudat votul moldovenilor în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025. Numele formațiunii pe care o conduce Furtună provine din ideea că Moldova este un ținut care se întinde de la granița cu Ucraina până la Carpați, incluzând județe din Nord-Estul României.

„Astăzi, la Putna – locul de odihnă veșnică al marelui nostru domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt am venit cu echipa Partidului Moldova Mare să cinstim memoria celui care a fost scutul neamului moldovenesc și păzitorul credinței.

De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru, notează TVR Moldova. Astăzi, când uitarea și dezbinarea încearcă să ne fure identitatea, noi, moldovenii din R. Moldova ne ridicăm și spunem: suntem uniți suntem demni, suntem urmașii strămoșilor noștri. Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor!” – a scris Furtună în dreptul unei postări pe rețelele de socializare.

„Moldova Mare” reprezintă ideea granițelor acestei regiuni din timpul lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru, în prezent acest teritoriu fiind sub autoritatea Republicii Moldova, României și Ucrainei. Până în acest moment, în mod declarativ, programul partidului Victoriei Furtună își asumă deschis doar revendicarea Bugeacului, parte care face parte din Ucraina. „Republica Moldova are temeiuri să ceară o revizuire a granițelor”, declara Furtună în luna mai 2025.

În 2017, fostul președinte al Republicii Moldova la acel moment, Igor Dodon, a prezentat presei o hartă a „Moldovei Mari” (cuprindea teritoriul Republicii Moldova, cel al provinciei românești Moldova, nordul Bucovinei, dar și o parte din Dobrogea) dăruită de liderul rus Vladimir Putin. Cu acel prilej, Dodon a spus că jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc și că „dacă Imperiul rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”.

În luna iunie 2025, Furtună a depus la Parchetul General al României o plângere penală pe numele președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, acuzând-o de „trădare de stat, amestec în procesele electorale și în treburile interne ale României, precum și colaborarea cu structuri externe – în special USAID și fundații afiliate lui George Soros”, deoarece s-ar fi implicat în fraudarea votului din 18 mai al cetățenilor moldoveni, favorizându-l pe candidatul Nicușor Dan aflat în competiție cu liderul AUR, George Simion. Ulterior, Furtună a transmis Parchetului General „o sesizare suplimentară privind implicarea cetățeanului român Nicușor Daniel Dan”.

După alegerile prezidențiale, G4Media.ro a dezvăluit legături între Victoria Furtună și partidul extremist AUR. Mateea Petrescu, care a fost unul dintre consilierii de comunicare pentru liderul acestei formațiuni, George Simion, s-a deplasat la finalul lunii mai în Republica Moldova, având programate întâlniri cu „loiali” ai politicianului pro-rus Ilan Șor și cu președinta Partidului „Moldova Mare”.

La începutul lunii iunie, Furtună a mers în Polonia, unde a avut o întâlnire cu Ryszard Czarnecki, un politician care ar fi inițiat și sprijinit alianța PiS cu liderul AUR, George Simion în urmă cu câțiva ani când toată lumea europeană evita să se asocieze cu partidul extremist din România.

O sursă G4Media.ro a dezvăluit că un alt lider politic de peste Prut prezent miercuri la Putna a fost Alexei Lungu, președintele Partidului „Șansă”, parte a Blocului Victoria controlat de omul de afaceri Ilan Șor. El a participat și anul trecut la manifestările de la Putna.

În luna mai a acestui an, presa română scria că Alexei Lungu, un fost jurnalist devenit politician și, conform serviciilor secrete, unul dintre vectorii intereselor rusești din Republica Moldova, a rămas fără buletinul românesc pe care l-ar fi obținut ilegal.

Serviciile secrete din Republica Moldova și presa de investigație de la Chișinău au dezvăluit, în mod repetat, afilierea lui Lungu la interesele rusești. În acest an, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova i-a comunicat lui Lungu calitatea de suspect într-un dosar în care este investigată finanțarea ilegală a partidului său cu fonduri din Rusia.

#AUR #legături #Moldova Mare #Putna #Victoria Furtuna

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.