Turbulențele din industria globală IT au început să se resimtă tot mai puternic și pe piața din România. Potrivit Bloomberg, Microsoft urmează să concedieze aproximativ 9.000 de angajați la nivel internațional, într-un nou val de restructurări. Compania are sedii și în România, unde lucrează peste 1.500 de persoane, iar o parte dintre acestea riscă să își piardă locurile de muncă, informează Digi24.

Concedierile fac parte dintr-un plan de reorganizare care vizează simplificarea structurii interne, prin reducerea numărului de manageri intermediari, astfel încât deciziile să fie luate mai rapid. Este al patrulea val de concedieri la Microsoft în doar un an și jumătate.

Nici IBM nu face excepție. Gigantul IT a continuat și în 2025 disponibilizările în departamentul de Resurse Umane. Doar în luna mai, compania a eliminat 200 de posturi. Surse din interior au declarat pentru presa internațională că urmează și alte concedieri, în contextul automatizării multor sarcini prin inteligența artificială. În 2023, IBM a renunțat la aproximativ 8.000 de angajați din același departament, o decizie care a luat prin surprindere industria.

În plus, Intel a anunțat că va concedia, în luna iulie, circa 20% din forța de muncă la nivel global. Printre cei vizați se numără ingineri seniori implicați în proiectarea cipurilor, dar și angajați cu funcții de conducere. Compania are operațiuni și în România.

Potrivit Digi24, piața IT românească resimte aceste valuri de șoc, într-un context economic dificil. De la începutul anului, mai multe companii locale au început să concedieze personal.

Printre cauzele principale se numără: scăderea numărului de contracte noi, dificultăți în extinderea afacerilor, creșterea costurilor cu forța de muncă după eliminarea facilităților fiscale din sector și accelerarea procesului de automatizare prin AI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concedieri #INTEL #IT #Microsoft

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.