Fondului Monetar Internațional a aprobat cea mai mare injecție de resurse din istorie, 650 de miliarde de dolari menite să ajute țările să facă față creșterii datoriilor și consecințelor pandemiei COVID-19.

Crearea activelor de rezervă – cunoscute sub numele de drepturi speciale de tragere – este prima de la cele 250 de miliarde de dolari emise chiar după criza financiară mondială din 2009.

Directorul general Kristalina Georgieva facturează decizia FMI drept „un vaccin pentru lume” care va contribui la creșterea stabilității economice globale. Alocarea va intra în vigoare pe 23 august, a declarat FMI.

„Alocarea va aduce beneficii tuturor membrilor, va răspunde nevoii globale pe termen lung de rezerve, va crește încrederea și va favoriza reziliență și stabilitatea economiei globale”, a spus Georgieva. „Va ajuta în special cele mai vulnerabile țări care se luptă să facă față impactului crizei COVID-19”.

Rezervele sunt alocate tuturor celor 190 de membri ai FMI proporțional cu cota lor, iar aproximativ 70% vor merge către grupul celor mai mari 20 de economii, cu doar 3% pentru țările cu venituri mici.

În ansamblu, 58% din noile resurse financiare se îndreaptă către economiile avansate, cu 42% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare. Deci, din cei 650 de miliarde de dolari, aproximativ 21 de miliarde de dolari se îndreaptă către țările cu venituri reduse și 212 miliarde de dolari către alte piețe emergente și țări în curs de dezvoltare, fără a lua în calcul China, potrivit calculelor Departamentului Trezoreriei SUA.

Realocarea va fi crucială pentru a ajuta țările din Africa, pentru care doar emisiile de DST sunt alocate în jur de 33 de miliarde de dolari. Franța s-a angajat să realoceze o parte din DST-urile sale pentru țările de pe continent.

„Țările în curs de dezvoltare au nevoie de mai mult ajutor pentru a trece dincolo de criză”, a declarat Eric LeCompte, directorul executiv al Jubilee USA Network. „Țările bogate primesc majoritatea acestor rezerve de urgență și trebuie să le doneze țărilor în curs de dezvoltare”.

Potrivit informațiilor, Moldova ar urma să primească 234 milioane de dolari, scrie Mold-Street.

#FMI #redresare economica

Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, a transmis că forțele armate ale țării e implementează un sistem de supraveghere aeriană în orașul Kirkenes, lângă granița cu Rusia, pentru a detecta dronele care se abat de la cursul lor, într-un stadiu incipient, transmite mediafax.ro.

„Am văzut în alte țări că dronele se pot rătăci. Norvegia ia acest lucru în serios. Trebuie să fim pregătiți, chiar dacă în prezent nu vedem o amenințare aeriană crescută la adresa Norvegiei sau a populației din Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik.

Potrivit unui comunicat al Guvernului Norvegiei, Forțele Aeriene ale țării desfășoară senzori NASAMS în Kirkenes, iar ca parte a măsurii, Garnizoana din Sør-Varanger va fi, de asemenea, consolidată cu peste 30 de soldați.

Desfășurarea este preventivă și nu se datorează vreunei noi amenințări specifice. Aceasta se bazează pe experiențele acumulate în ultimii ani în activitatea cu drone și în rătăcirea dronelor în alte țări europene.

Senzorii sunt concepuți pentru a detecta dronele, a avertiza asupra prezenței lor și a oferi o imagine completă a întregii activități din spațiul aerian de deasupra zonelor de frontieră.

Unitatea implicată în inițiativă va fi formată din peste 30 de militari și va fi staționată în cadrul Batalionului Ranger GSV din Sør-Varanger până la sfârșitul anului.

„Experiența Ucrainei arată cât de important este să avem o imagine de ansamblu bună și să primim alerte timpurii. Acești senzori ne vor consolida capacitatea de a detecta dronele în Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării.

Forțele armate norvegiene colaborează, de asemenea, îndeaproape cu poliția, care este responsabilă de urmărirea și prevenirea zborurilor ilegale cu drone.