Un plan ambițios al Serviciul Național de Sănătate (NHS) ar putea transforma medicina: de la tratament, la prevenție genetică. NHS din Regatul Unit își propune ca, în următorii zece ani, să testeze ADN-ul fiecărui copil născut în țară. Inițiativa vizează secvențierea întregului genom, în scopul identificării timpurii a bolilor genetice rare, dar și a variantelor genetice care predispun la afecțiuni grave, precum diabetul de tip 1, unele forme de cancer sau boli neurologice, scrie IFLScience.

În prezent, bebelușii din Marea Britanie beneficiază de testul clasic „heel prick” (testul de sânge din călcâi), care vizează nouă boli rare. Noua strategie ar înlocui această metodă cu secvențiere genomică completă, oferind o hartă detaliată a ADN-ului fiecărui individ.

Măsura face parte dintr-o tranziție amplă către medicina personalizată, un domeniu în plină dezvoltare care combină informațiile genetice cu factorii de mediu și stilul de viață pentru a adapta tratamentele la fiecare pacient în parte. Însă scopul principal este prevenția, detectarea predispozițiilor la boli înainte de apariția simptomelor.

„Această revoluție în științele medicale ne permite să transformăm NHS într-un sistem care anticipează și previne boala, nu doar o tratează”, a declarat ministrul sănătății britanic, Wes Streeting, pentru The Telegraph.

Beneficiile potențiale ale proiectului sunt semnificative: copii care nu mai dezvoltă boli grave, adulți care trăiesc mai mult și mai sănătos, precum și o reducere a presiunii asupra sistemului sanitar într-o societate tot mai îmbătrânită. Totuși, odată cu promisiunile vin și dileme etice și legale importante.

Una dintre principalele îngrijorări este legată de confidențialitatea și securitatea datelor genetice. În ciuda existenței unui cadru riguros pentru protejarea acestor informații în cadrul NHS, temerile au fost amplificate de controversele recente privind companii precum 23andMe, unde datele genetice au fost vândute sau compromise.

În plus, problema consimțământului ridică semne de întrebare. Deciziile vor fi luate de părinți, iar copilul va afla abia mai târziu, poate niciodată, ce riscuri genetice poartă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce drepturi are o persoană asupra datelor sale genetice colectate în copilărie? Și cum se gestionează informațiile cu potențial impact pentru rude?

Experiențe anterioare precum 100.000 Genomes Project și Generation Study au explorat o parte dintre aceste întrebări, dar extinderea la scară națională va aduce noi provocări. Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că un deceniu este un interval realist pentru a perfecționa implementarea.

Dacă proiectul va reuși, el ar putea marca o schimbare fundamentală în medicina publică: de la reacție, la prevenție, cu genomul fiecărui individ drept instrument central.

#ADN #copii #Marea Britanie #studii

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.