Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

A murit celebrul parapantist Felix Baumgartner. El a căzut din zbor într-o piscină din Italia

17 Iul. 2025, 23:04
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
17 Iul. 2025, 23:04 // În Lume //  Ana Panaguța

Felix Baumgartner, iubitul Mihaelei Rădulescu, a murit joi într-un accident teribil cu parapanta. Bărbatul de 56 de ani, parașutist și base jumper experimentat, a pierdut controlul asupra parapantei, s-a prăbușit și a căzut în piscina unui hotel din Porto Sant’Elpidio, Italia, peste o tânără. El a murit, iar tânăra a fost rănită, scrie antena3.ro.

Potrivit primelor informații, Felix Baumgartner ar fi murit în zbor. Astfel, în momentul în care a căzut în piscina hotelului, era deja decedat. Tânăra peste care a căzut este rănită, dar viața nu îi este pusă în pericol.

Tragedia a avut loc în jurul orei 16:00, pe litoralul din Fermo. Paramedicii au cerut o ambulanță aeriană pentru transportul de urgență la spitalul „Torrette” din Ancona, însă a fost declarat decedat înainte de a fi urcat în elicopter.

În ultima sa postare pe Instagram, Felix Baumgartner a arătat cum se pregătește pentru saltul cu parapanta.

El scrisese pe rețelele sociale cu câteva zile înainte de accident că se află în vacanță, în Italia, și a postat pe Instagram în ultimele zile imagini cu salturile sale cu parapanta.

Felix Baumgartner, primul om care a depășit viteza sunetului

Felix Baumgartner s-a născut pe 20 aprilie 1969 în oraşul austriac Salzburg şi, de copil, a visat să piloteze elicoptere şi să sară cu paraşuta.

El a efectuat primul salt la vârsta de 16 ani, înainte de a se înrola în armata austriacă şi şi-a perfecţionat calităţile în cadrul forţelor speciale.

Aventurierul a explorat cele patru colţuri ale lumii, uneori în aer, dar şi de la nivelul solului. În 1999, el a devenit primul om care a sărit de pe unul dintre braţele statuii lui Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia, la numai 30 de metri de la sol, suficient însă pentru a deschide paraşuta şi a ateriza în siguranţă.

La 15 aprilie 1999, cascadorul austriac a stabilit recordul mondial pentru sărituri BASE, sărind de pe o macara destinată curăţării geamurilor Turnurilor Petronas.

Felix Baumgartner a devenit în 2003 primul om care a traversat Canalul Mânecii în cădere liberă folosind o aripă de deltaplan fabricată din carbon.

Baumgartner a sărit şi de pe cel mai înalt pod din lume, Viaductul Millau, din Franţa, care se ridică la înalţimea de 343 de metri deasupra Văii Tarn.

Printre cele mai spectaculoase sărituri ale sale sunt acelea de pe cele mai înalte turnuri ale lumii – Petronas Tower din Kuala Lumpur, Malaezia (în 1999), şi de pe turnul din Taipei, Taiwan (2004).

Felix Baumgartner a devenit primul om din lume care a depășit viteza sunetului în cădere liberă, realizând un salt istoric pe 14 octombrie 2012, de la altitudinea record de 39043 de metri, deasupra statului american New Mexico.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.