Constituția Republicii Moldova are un parcurs marcat de schimbări și controverse. Adoptată la 29 iulie 1994, Constituția a fost modificată de peste zece ori, reflectând transformările politice și instituționale prin care a trecut statul în ultimele decenii.

Procesul de elaborare a început în 1993, când proiectul a fost votat în prima lectură. Însă, odată cu venirea la putere a guvernării agrariene în 1994, textul a fost revizuit și scurtat, iar varianta finală a fost adoptată câteva luni mai târziu. Una dintre cele mai importante modificări a avut loc în 2000, când, printr-o reformă constituțională, s-a trecut de la regimul semi-prezidențial la republică parlamentară. Aceste modificări au generat o criză politică profundă în perioada 2009–2012, când Parlamentul nu a reușit să aleagă un președinte din lipsă de voturi suficiente.

Pentru a debloca această situație, la 5 martie 2016, Curtea Constituțională a decis revenirea la regimul semi-prezidențial, restabilind prevederile anterioare reformei din 2000. Astfel, în octombrie 2016, președintele țării a fost ales din nou direct de către cetățeni și procedurura e actuală pană în prezent.

După validarea referendumului din 2024, în cea mai importantă lege a țării – Constituția, este indicat că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului este „europeană”.

Pe lângă aceste reforme structurale, Constituția a fost marcată și de controverse persistente, în special legate de: Articolul 13, privind denumirea limbii de stat, limbii oficiale. În timp ce textul constituțional inițial menționa „limba moldovenească”, în baza Declarației de Independență și a deciziei Curții Constituționale din 2013, a fost recunoscut că limba de stat este româna, fapt care mai continuă să genereze dezbateri și tensiuni în spațiul public. Articolul 11, privind neutralitatea permanentă a R. Moldova. Acesta afirmă că țara nu poate adera la blocuri militare și nu permite staționarea de trupe străine pe teritoriul său. Dar neutralitatea constituțională este tot mai des pusă în discuție, fiind un subiect mult politizat.

Care este relevanța Constituției în societatea moldovenească de astăzi? Este separarea puterilor în stat o realitate funcțională sau doar un principiu teoretic în R. Moldova? Cum poate fi protejată Constituția de interpretări abuzive și presiuni politice? Este necesară elaborarea unei noi Constituții?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 25 iulie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituțională, profesor universitar, expert constitutional și Mihai Ghimpu, liderul PL, fost preşedinte interimar al R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constituţia #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Pe malul drept al Nistrului, acolo unde istoria se împletește cu legenda, se ridică una dintre cele mai impresionante fortificații medievale ale Moldovei – Cetatea Soroca. Ridicată pentru a apăra vadurile de trecere peste râu și pentru a opri incursiunile tătarilor, cetatea a devenit, peste secole, un simbol al rezistenței și al identității moldovenești.

Primele mențiuni despre Cetatea Soroca datează din anul 1499, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, fortificația era construită din lemn și pământ și avea rolul de a proteja unul dintre cele mai importante puncte de trecere peste Nistru. Poziția sa strategică a transformat rapid Soroca într-un loc esențial pentru apărarea și organizarea frontierei de nord-est a Moldovei.

La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost reconstruită din piatră și a căpătat forma pe care o putem vedea și astăzi. Noul edificiu impresionează prin planul său circular, cu un diametru de aproximativ 37,5 metri, patru turnuri rotunde de apărare și un turn de acces de formă rectangulară. Această arhitectură o face unică printre cetățile medievale moldovenești și una dintre cele mai bine conservate fortificații din regiune.

Ridicată pe malul abrupt al Nistrului, cetatea străjuia trecerea peste râu și avea rolul de a proteja ținutul Sorocii de invazii. În jurul acestei fortificații s-a dezvoltat treptat și orașul, care a devenit un important punct comercial și administrativ în Moldova medievală.

Un element simbolic al cetății este capul de bour – stema Moldovei medievale – amplasat deasupra portalului de intrare.

În ultimii ani, Cetatea Soroca a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Între 2013 și 2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”, finanțat de Uniunea Europeană, fortificația a fost consolidată și readusă la frumusețea de odinioară. Lucrările au continuat ulterior, fiind restaurate zidurile, cazematele și alte elemente ale construcției. Astăzi, vizitatorii pot descoperi inclusiv o capcană medievală cunoscută sub numele de „Gura de lup”, folosită cândva pentru apărarea cetății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Republicii Moldova. Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o fortificație impresionantă, ci și o parte esențială din istoria Moldovei medievale. Ridicată acum mai bine de cinci secole, cetatea continuă să vegheze malul Nistrului, amintind de vremurile în care aceste ziduri apărau țara de invazii și păstrau vie identitatea unui popor.

#Cetatea Soroca #Moldova #turisti