Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO explainer: Cât timp s-a redactat Constituția Moldovei și care au fost cele 6 principii de bază

29 Iul. 2025, 12:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
29 Iul. 2025, 12:07 // Actualitate //  Victoria Laur

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul aproba Constituția Republicii Moldova. Crearea Legii Supreme a țării a început mai devreme, încă în 1990, înainte de adoptarea Declarației de Suveranitate.  

Deși a fost proclamată supremația Constituției, statul Republica Moldova independent moștenise legislația sovietică și exista un vacuum juridic care putea provoca consecințe imprevizibile.  

Mircea Snegur scria în memoriile sale „Labirintul Destinului” că înainte de a se declara Suveranitatea a fost creată Comisia pentru elaborarea proiectului primei Constituții a Republicii Moldova.  

Comisia era prezidată de primul președinte al țării, iar din componența ei făceau parte mai mulți politicieni. Oficialii erau consiliați de către oameni de știință, scriitori și personalități publice. 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Textul Constituției Moldovei s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza. 

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: 

Primul –  statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist.  

Al doilea – poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă.  

Al treilea – pluralismul politic reprezintă garanția democrației.  

Al patrulea – puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate. 

Al cincilea – statul asigură dreptul la proprietate privată și publică. 

Și al șaselea – drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin. 

Redactarea primei Constituții s-a finalizat pe 20 august 1992 și a fost prezentat Parlamentului. Pe 2 martie 1993 proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a Legislativului, iar o zi mai târziu au avut loc dezbateri în plen. 

În baza principiului transparenței, s-au dispus consultări cu poporul, inclusiv prin intermediul mass-media. Prima Comisie care a redactat textul Constituției nu și-a putut finaliza obiectivul, deoarece îi expirase atribuțiile, odată cu finalizarea mandatului Parlamentului. 

Pe 1 aprilie 1994 a fost formată o nouă Comisie, în frunte cu Petru Lucinschi – al doilea președinte al Moldovei. Această componență a definitivat documentul și l-a prezenta spre dezbateri în Parlamentul.  

Mai întâi, pe 7 iulie 1994 a fost aprobată procedura de adoptare a Constituției. Prin votul a 95 de deputați, pe 8 iulie, proiectul a fost votat în prima lectură. Totuși, nici în acea perioadă deputații nu s-au putut înțelege dacă vorbesc româna sau pretinsa moldovenească, iar disputa a rămas valabilă încă câteva decenii.  

În ziua de 29 iulie 1994 s-a scris istorie și Parlamentul a aprobat prima variantă a Constituției, în care stipula că Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.