Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Principalii suspecți de furtul tezaurului dacic al României rămân în arest. Ce au descoperit procurorii olandezi

31 Iul. 2025, 19:11
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
31 Iul. 2025, 19:11 // În Lume //  Realitatea.md

Cei trei suspecţi principali în cazul furtului obiectelor de artă româneşti din Muzeul Drents din Olanda vor rămâne în arest preventiv pentru cel puţin încă 90 de zile. Procurorii au găsit indicii că hoţii au transportat comorile într-o geantă sport pe care ulterior au aruncat-o. Geanta sport a fost găsită după furt într-un container de pe strada Pelikaanstraat din Assen, relatează News.ro.

Legiştii olandezi au găsit particule minuscule de aur în geantă, iar potrivit Parchetului (OM), acest lucru indică faptul că în geanta respectivă au fost puse comorile furate.

În geantă se aflau, de asemenea, articole de îmbrăcăminte cu urme de ADN ale principalilor suspecți și cioburi de sticlă care provin probabil din muzeu.

Parchetul olandez a anunţat în cadrul audierii de la tribunal că ancheta în ceea ce priveşte jaful de la muzeul de artă s-a încheiat. Aceasta este independentă de ancheta cu privire la cele patru obiecte de aur furate din muzeu. Acestea nu au fost încă găsite, iar căutările continuă.

Furtul tezaurului dacic a avut loc în luna ianuarie, atunci când, folosind explozibil, hoții au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări din aur.

Piesele, de o valoare arheologică inestimabilă, fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru expoziție, iar directorul instituției a fost demis după incident, în urma deciziei de a trimite aceste artefacte valoroase în Olanda.

Comorile erau asigurate pentru 5,7 milioane de euro. Dacă obiectele nu vor fi găsite, statul olandez va trebui să despăgubească statul român.

Dintre cei trei suspecţi din acest caz, doi dintre ei, Douglas Chesley W. şi Jan B., au fost prezenţi miercuri în sala de judecată. Cel de-al treilea, Bernhard Z., nu a fost prezent. Toţi cei trei suspecţi sunt din Heerhugowaard. Parchetul este ferm convins că aceştia se aflau în muzeu în momentul jafului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.