În procesul de dialog dintre Chișinău și Comrat sunt studiate practicile europene de funcționare ale autonomiilor teritoriale. Tirolul de Sud din Italia și Insulele Aland din Finlanda, sunt două exemple ale unor autonomii cu adevărat funcționale, deși fiecare dintre ele are o istorie distinctă. Tirolul de Sud se află în zonă de frontieră, în cea mai nordică parte a Italiei, la hotarul cu Austria și Elveția.

În prezent, autonomia extinsă a Tirolului de Sud prevede un sistem de „cote lingvistice”, prin care se asigură o împărțire proporțională a posturilor publice între germani și italieni. De asemenea, grupurilor lingvistice le este garantată educația în limba maternă, inclusiv a vorbitorilor de limba ladină.

Insulele Aland reprezintă o provincie autonomă și demilitarizată a Finlandei. Regiunea este compusă din aproximativ 6.500 de insule cu o istorie bogată.

În prezent, Insulele Aland au propriul Parlament și Guvern, iar suedeza este singura limbă oficială, deși Finlanda este un stat bilingv, cu finlandeza și suedeza ca limbi oficiale.

Atât experiența insulelor Aland, cât și cea a Tirolului de Sud, demonstrează că dialogul, delimitarea competențelor și găsirea compromisurilor, sunt vitale pentru asigurarea unei autonomii funcționale.

Susann Simolin, directorul Institutului pentru Pace din Insulele Aland: „Insulele Aland au fost parte a Regatului Suedez până în anul 1809. Suedia a pierdut Finlanda și Insulele Aland în favoarea Rusiei. Ulterior, în anul 1917, Insulele Aland au devenit independente. Existau dispute dintre Suedia și Finlanda privind Insulele Aland, deoarece localnicii sunt vorbitori de limba suedeză și ei au vrut să se întoarcă spre țara lor natală, adică Suedia. Nu exista un conflict violent, însă tensiunile erau suficiente pentru ca acest subiect să ajungă în vizorul Ligii Națiunilor”.

Zdenka Machnyikova, expert juridic internațional al CMI: „Dacă e să ne uităm la aceste două autonomii, putem vedea că un management de succes a permis să creeze condiții pentru ca aceste comunități să trăiască în pace. Astfel, aducerea diferitor perspective, experiențe europene în domeniul autonomiilor, în contextul Republicii Moldova pentru a găsit soluții relevante și în același timp pentru a dezvolta statul Republica Moldova este important”.

Elisabeth Alber, conducătorul grupului de cercetare din cadrul Eurac Research, Italia: „Statutul Tirolului de Sud este rezultatul unor negocieri lungi în anii 1950-1960. Autonomia este statuată prin legea constituțională din 1972. Aceasta stipulează că grupurile care locuiesc în Tirolul de Sud împart puterea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Gagauzia #practici europene

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.