Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

15 august 2026

Gândurile pot fi „auzite”, au demonstrat oamenii de știință

24 Aug. 2025, 09:47
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
24 Aug. 2025, 09:47 // Sci-tech //  Realitatea.md

Oamenii de ştiinţă au reuşit să facă un pas surprinzător în direcţia decodării gândurilor, demonstrând că un computer conectat la electrozi implantaţi în creier poate interpreta nu doar cuvintele rostite sau pe cele pe care o persoană încearcă să le rostească, ci şi pe cele doar gândite, fără intenţia de a fi rostite.

De zeci de ani, oamenii de ştiinţă visează să redea vocea persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de a vorbi cum sunt pacienţii cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) sau cu leziuni cerebrale în urma unui AVC.

Ideea este simplă, dar ambiţioasă: dacă muşchii nu mai pot produce vorbire, poate fi creierul „citit” direct, iar gândurile transformate în cuvinte?

Acum, o echipă de cercetători a făcut un pas important către acest obiectiv. Anterior, ei au reuşit să decodeze semnalele produse când oamenii încercau să vorbească, scrie News.

În noul studiu, publicat joi în revista Cell, computerul a ghicit corect de multe ori cuvintele pe care subiecţii le gândeau. Acest test face parte dintr-un studiu mai amplu, pe termen lung, derulat la UC Davis Health, numit BrainGate2, care a avut deja succese remarcabile.

Oamenii de ştiinţă au implantat electrozi minusculi în creierul unor voluntari, într-o zonă numită cortex motor, responsabilă de trimiterea comenzilor către muşchii implicaţi în vorbire.

Un computer conectat la aceşti electrozi a înregistrat semnalele electrice generate atunci când voluntarii încercau să spună anumite cuvinte. Folosind inteligenţa artificială (AI), sistemul a învăţat să recunoască aproape 6.000 de cuvinte cu o acurateţe de peste 97% şi chiar să le redea cu vocea pacientului.

Noutatea adusă de recentul studiu este că sistemul poate „ghici” corect şi cuvinte pe care pacientul doar le gândeşte, fără intenţia de a le rosti. Practic, atunci când ne gândim la un cuvânt sau o propoziţie, creierul produce un tipar de activitate asemănător cu cel creat atunci când încercăm să vorbim, doar că mai slab.

După antrenament suplimentar, computerul a reuşit să decodeze chiar şi propoziţii întregi gândite de voluntari, nu doar cuvinte izolate.

Acest lucru ar putea fi extrem de util pentru pacienţii care obosesc repede atunci când încearcă să vorbească, pentru că ar elimina efortul fizic. Însă, în acelaşi timp, ridică probleme legate de intimitatea gândurilor: dacă tehnologia poate accesa ceea ce gândim, cum ne asigurăm că decodează numai ce vrem noi să transmitem?

Rezultatele arată că tehnologia funcţionează, dar este încă la stadiul de experiment. Dacă va fi perfecţionată, ar putea schimba viaţa multor oameni, însă trebuie însoţită de reguli clare pentru a proteja confidenţialitatea a ceea ce gândim.

Christian Herff, neurocercetător la Universitatea Maastricht din Olanda, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat pentru New York Times că rezultatul depăşeşte partea pur tehnologică şi face lumină asupra misterului limbajului.

Până acum sistemul a permis unui participant diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică să „vorbească” printr-un computer în timp real cu familia sa, să îşi modifice intonaţia şi să „cânte” melodii simple, după ce SLA i-a afectat vocea, făcându-i vorbirea neinteligibilă.

În 2023, el a acceptat implantarea unor electrozi în creier. Chirurgii au plasat patru reţele de ace minuscule pe partea stângă, într-o zonă numită cortex motor, activă atunci când creierul dă comenzi muşchilor pentru a produce actul vorbirii.

Un computer a înregistrat activitatea electrică în timp ce bărbatul încerca să rostească diverse cuvinte. Cu ajutorul AI, computerul a prezis corect aproape 6.000 de cuvinte, cu o acurateţe de 97,5%, şi apoi le-a sintetizat cu vocea lui, bazată pe înregistrări făcute înainte de boală.

Însă acest succes a ridicat o întrebare: ar putea un computer să înregistreze mai mult decât ceea ce pacientul vrea să spună? Ar putea „asculta” vocea interioară?

Dr. Erin Kunz, neurocercetător la Universitatea Stanford, şi echipa sa au vrut să afle dacă există riscul ca sistemul să decodeze cuvinte care nu erau menite să fie spuse. De asemenea, s-au întrebat dacă pacienţii ar prefera să folosească vorbirea interioară, deoarece au observat că aceştia oboseau încercând să vorbească, iar doar imaginarea propoziţiilor ar putea fi mai uşoară şi ar accelera procesul.

Nu era clar dacă vor reuşi să decodeze vorbirea interioară şi, până acum, oamenii de ştiinţă nici nu au căzut complet de acord asupra definiţiei acesteia.

Creierul produce limbaj folosind mai multe regiuni interconectate. Semnalele din reţeaua limbajului pot fi folosite pentru a da comenzi muşchilor, pentru vorbire, limbajul semnelor sau scris, dar mulţi oameni au şi senzaţia că folosesc limbajul pentru a gândi, auzindu-şi gândurile ca o voce interioară.

Unii cercetători susţin că limbajul este esenţial pentru gândire. Însă alţii, bazându-se pe studii recente, consideră că mare parte din gândirea noastră nu implică deloc limbajul şi că persoanele care aud o voce interioară percep, de fapt, un fel de comentariu sporadic în mintea lor.

Kunz şi colegii au dat participanţilor şapte cuvinte, precum „zmeu” şi „zi”, şi au comparat semnalele cerebrale în timp ce aceştia le rosteau şi în timp ce doar le gândeau.

Imaginarea unui cuvânt a produs un tipar similar, dar mai slab. Computerul a prezis destul de bine cuvântul gândit, iar după un antrenament specific pe vorbire interioară, acurateţea a crescut, astfel încât propoziţii întregi puteau fi decodate corect.

Cercetătorii au fost surprinşi, deoarece credeau că vorbirea interioară este fundamental diferită de semnalele cortexului motor, dar studiul a arătat că pentru unii oameni diferenţa nu este mare.

Dr. Kunz a precizat că performanţa atinsă în prezent nu este suficientă pentru conversaţii reale, dar este optimistă că ar putea deveni standardul în interfeţele creier-computer şi că acurateţea şi viteza vor creşte graţie studiilor recente.

În ceea ce priveşte intimitatea mentală, au existat cazuri în care sistemul a detectat cuvinte pe care participanţii nu le gândeau pentru a le rosti.

Într-un experiment, participanţilor li s-a arătat un ecran plin cu 100 de dreptunghiuri şi cercuri roz şi verzi. Apoi, aceştia trebuiau să determine numărul formelor de o anumită culoare, de exemplu, cercuri verzi.

Pe măsură ce participanţii rezolvau problema, computerul a decodat uneori cuvântul corespunzător unui număr. Practic, participanţii numărau în gând formele, iar computerul „îi auzea”.

Acest lucru sugerează că limbajul ar putea fi implicat în multe forme de gândire.

Pentru a preveni interceptarea gândurilor private, echipa a propus două soluţii: sistemul să fie setat să decodeze doar vorbirea intenţionată, nu şi pe cea interioară, sau activarea decodării să înceapă numai după o „parolă mentală”, o frază neobişnuită, gândită intenţionat.

Cercetătorii au ales fraza Chitty Chitty Bang Bang, iar un participant a reuşit să o folosească cu o acurateţe de 98,75%, astfel încât decodarea începea doar după recunoaşterea parolei.

Această abordare ar putea oferi pacienţilor un control mai mare asupra informaţiilor împărtăşite.

Totuşi, unii experţi sunt sceptici că un implant ar putea surprinde mare parte din gândurile spontane, deoarece acestea nu sunt de obicei fraze bine închegate.

Deşi acest studiu este mai degrabă o dovadă a conceptului decât o tehnologie gata de utilizare, sugerează că decodarea gândurilor este posibilă, şi că ar putea deveni o opţiune viabilă pentru persoanele care nu îşi pot folosi vocea.

Reuşita aduce, însă, în prim-plan şi provocări etice majore, precum protejarea intimităţii gândurilor, ceea ce înseamnă că progresul tehnologic trebuie să fie însoţit de reglementări riguroase şi garanţii de siguranţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking