Între 3 și 7 septembrie 2025, Chișinăul va găzdui o nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, la Centrul Mediacor al Universității de Stat din Moldova. Timp de cinci zile, publicul va putea descoperi cele mai noi apariții editoriale din România și Republica Moldova și va avea ocazia să se întâlnească cu personalități marcante ale lumii culturale.

Printre invitații ediției se numără Tatiana Țîbuleac, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Ionela Hadârcă, Sabina Fati, Ioana Nicolaie, Lilia Calancea, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Cristian Preda, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu sau Moni Stănilă. Aceștia vor participa la lansări de carte, discuții și dezbateri cu publicul.

„Vizitatorii vor găsi la standuri titluri din oferta unora dintre cele mai importante edituri: Humanitas, Polirom, Nemira, Curtea Veche Publishing, Cartier, Litera, Arc, Editura Știința, Paralela 45, Trei și multe altele”, se arată într-un comunicat de presă.

Programul oficial al ediției va fi prezentat pe 1 septembrie, la ora 12.00, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Universitatea de Stat din Moldova.

Ediția din acest an este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și se desfășoară cu sprijinul Ministerului Culturii din România și al Ministerului Culturii din Republica Moldova. Organizatorii sunt Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Asociația Editorilor din România.

Bookfest Chișinău 2025 se desfășoară pentru al patrulea an consecutiv sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor-Daniel Dan, și al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Intrarea la toate evenimentele va fi liberă, zilnic între orele 10.00 și 20.00.

Bookfest este cel mai important salon de carte din România și singurul eveniment al industriei editoriale care a reușit să capete o dimensiune internațională marcantă. La Salonul Internațional de Carte Bookfest din 2025 (București, 28 mai – 1 iunie 2025) au fost prezenți peste 170 de expozanți, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări și dezbateri până la proiecții cinematografice și evenimente interactive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bookfest #carte #Chisinau

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.