După mai bine de trei decenii de la evenimentele din august 1989 și modificările în Constituție din 2023, limba română în Republica Moldova nu este vorbită la turațiile pe care le merită și la statutul pe care îl are. De această părere sunt invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV. Potrivit lor, sistemul de educație continuă să înregistreze multe restanțe la nivel de predare și motivare a tinerilor să vorbească o limbă corectă.

Profesorul universitar Dragoș Vicol este de părere că, deși limba română a fost scoasă din conul de umbră în care a stat decenii în perioada sovietică, există loc de mai bine, mai ales în mediul studențesc.

„Cel mai dureros pentru mine, în calitate de profesor universitar, este să observ un limbaj stradal cotidian care, de multe ori, abundă în tot felul de barbarisme, în tot felul de rusisme și în ultima perioadă, trebuie să menționez, din păcate cu durere, baia acidă a anglicismelor. Limba română poate fi utilizată în limbajul colocvial foarte firesc și foarte frumos, or se preferă anumite expresii nefericite”, a menționat Dragoș Vicol.

Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor din Moldova, a făcut trimitere la un sondaj efectuat în rândurile profesorilor și elevilor care arată că în școli se vorbește o limbă română de nota șapte.

„Elevii noștri vin de acasă cu un limbaj defectuos, vin cu exprimări eronate sau deseori au această exprimare mai puțin fluentă și amestecată mai puțin în ultimul timp cu rusă, mai multă engleză și mai multe argouri, jargoane sau chiar barbarisme din online. Împreună cu colegii de peste Prut am constatat că și în România există această stare de facto a limbii rănite care suferă în ultimii ani de invazia anglicismelor”, a spus Mariana Marin.

Invitații emisiunii au subliniat că tinerii de azi trăiesc într-un mediu unde se promovează adesea un limbaj provincial, ridicat pe nedrept la rang de model. Această tendință se regăsește și în emisiuni, muzică sau spectacole care trec ușor de la haz la necaz, iar tinerii preiau exprimarea ca normă. Mai grav este că și unii demnitari recurg la un limbaj defectuos, au adăugat participanții la emisiunea „Consens Național”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.