Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Ce spune Roberta Metsola înainte de votarea rezoluției privind reziliența R. Moldova în fața amenințărilor hibride

09 Sept. 2025, 14:35
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
09 Sept. 2025, 14:35 // Politica //  Realitatea.md

Parlamentul European este unit în sprijinul Moldovei și al drumului ei european. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a întâmpinat-o la Strasbourg pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu un mesaj de sprijin ferm pentru integrarea țării în Uniunea Europeană.

„Este o mare onoare să o primim din nou în Casa Europeană a Democrației pe doamna Maia Sandu, un prieten valoros al Parlamentului European”, a spus Roberta Metsola, subliniind aprecierea pentru „determinarea, curajul și angajamentul neclintit” al șefei statului nostru.

Metsola a subliniat că eforturile Maiei Sandu „au pus Moldova pe calea integrării europene și pe drumul democrației”, calificând-o drept „o inspirație pentru noi toți și un exemplu de leadership”.

„Trebuie să știi, dragă Maia, că acest Parlament te sprijină ferm și că împărtășim valorile democrației, păcii și statului de drept”, a afirmat președinta Legislativului European, precizând că Uniunea continuă să investească în viitorul Republicii Moldova prin Mecanismul pentru Moldova și așteaptă cu interes deschiderea negocierilor de aderare.

Referindu-se la contextul internațional, Roberta Metsola a amintit că libertățile europene sunt puse la încercare, încrederea publicului în democrație scade, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă. „Europa este rezilientă și, împreună, vom depăși această criză, devenind mai puternici și mai uniți ca înainte”, a spus ea.

Președinta Parlamentului European a reamintit și momentul simbolic al reuniunii liderilor europeni la Chișinău, ca dovadă a unității europene și a sprijinului pentru viitorul Moldovei. „Astăzi, în acest hemiciclu, suntem cu voi. Suntem uniți în sprijinul Republicii Moldova și al parcursului ei european”, a transmis Metsola.

De altfel, eurodeputații vor participa la o dezbatere separată cu Consiliul și Comisia privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor rusești, iar miercuri vor vota o rezoluție în acest sens. Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni și să contracareze tacticile hibride ale Rusiei.

Republica Moldova i-a găzduit pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, pe președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk pentru a-și exprima sprijinul ferm pentru Republica Moldova în fața presiunilor rusești și pentru parcursul european al țării. Într-un scut politic de susținere pentru Republica Moldova în fața Rusiei, cei trei au avut intervenții la evenimentele dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, cu Macron și Tusk vorbind în limba română, în ovațiile audienței din Piața Marii Adunări Naționale.

Calea Europeană amintește că acest veritabil desant politic european la Chișinău a fost deschis de prim-ministrul Ilie Bolojan, primul lider român care a vizitat Republica Moldova pe 23 august, ziua nefastului și odiosului pact Ribbentrop-Molotov, și a fost încheiat duminică, 31 august, de Ziua Limbii Române, printr-o vizită la Chișinău a președintelui Nicușor Dan.

Reuniți la Bruxelles pentru Consiliul European de vară din luna iunie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova pe drumul său către aderarea la UE, invitând Consiliul Uniunii Europene să deschidă clusterele și capitolele de negociere “atunci când condițiile sunt îndeplinite” și luând act de evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia primul cluster, cel al aspectelor fundamentale, este pregătit pentru a fi deschise negocierile. Concluzii similare au fost adoptate și în privința Ucrainei, însă nu prin consens, 26 de state aprobând și Ungaria continuând să își exercite dreptul de veto în ce privește Kievul.

Ulterior, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova. În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:48 // Slider //  Realitatea.md

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!