O dronă rusească de tip Gerbera a pătruns miercuri în spațiul aerian al Poloniei, provocând îngrijorare în rândul oficialilor de la Varșovia. Incidentul este considerat de autoritățile poloneze drept o extindere a conflictului din Ucraina pe teritoriul unui stat membru NATO.

Ce este drona Gerbera

Potrivit serviciilor de informații ucrainene, Gerbera este o dronă ieftină, cu rază lungă de acțiune, construită din materiale simple precum placaj și spumă. Este produsă în Rusia, în fabrica de armament din Yelabuga, și are următoarele caracteristici tehnice: anvergura aripilor de 2,5 metri, greutatea maximă de 18 kg, viteza de până la 160 km/h și o rază de acțiune de aproximativ 600 km. Este propulsată de un mic motor situat în partea din spate, care învârte o elice din lemn.

Utilizare și scop

Analiștii occidentali și autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește aceste drone ca metodă ieftină de a suprasatura sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei. În multe cazuri, Gerbera servește drept momeală pentru a atrage focul apărării aeriene, în timp ce dronele Shahed, mult mai costisitoare și dotate cu focoase puternice, își ating țintele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, de la apariția modelului inițial, au fost observate și versiuni modificate ale dronei, echipate fie cu focoase ușoare, fie cu aparatură de recunoaștere.

Originea componentelor și implicațiile geopolitice

Serviciile ucrainene susțin că dronele sunt asamblate în Rusia din kituri furnizate de compania chineză Skywalker Technology. Deși Beijingul declară că este neutru în conflict și neagă orice implicare militară, aceste informații ridică semne de întrebare în privința sprijinului indirect acordat Moscovei.

„Gerberele sunt de regulă parte a unui ansamblu mixt de sisteme fără pilot. Este posibil ca în spațiul aerian polonez să fi fost implicate și alte tipuri de drone, ale căror resturi nu au fost încă descoperite”, a declarat Fabian Hinz, expert la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Mai mult, în componența dronelor Gerbera au fost identificate piese electronice provenite de la producători din SUA și Europa, în ciuda sancțiunilor și restricțiilor privind exporturile de tehnologie cu dublă utilizare către Rusia.

#drone #Rusia #sanctiuni

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.