Scandalosul ordin nr. 168 cu privire la reclasificarea produselor borderline, numite și „leacuri sovietice”, emis pe 10 martie de ministru Emil Ceban, urmează să fie revizuit, anunță Ministerul Sănătății (MS). Totuși, schimbările promise ar putea viza doar modul de implementare a documentului, cu toate că acesta favorizează o singură companie – Eladum Pharma, care, după cum recunoaște și ministerul, a produs ilegal mai multe preparate. Documentând acest subiect, Jurnal.md a aflat că ultimii doi miniștri ai Sănătății au avut sau încă au conexiuni directe cu piața farmaceutică. Actualul ministru, Alexandru Gasnaș, dă asigurări că, în familia sa, doar tatăl său a activat în acest domeniu. În realitate, și el, și mai multe dintre rudele sale au deținut companii în această ramură.
Să vedem cum a decurs așa-numita reformă a produselor „borderline” și cum s-a ajuns la situația actuală. Până acum trei ani, aceste preparate erau încadrate în lista suplimentelor alimentare, a produselor biocide sau cosmetice, fiind fabricate în baza avizelor sanitare eliberate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). În acea perioadă, astfel de produse erau și importate din spațiul ex-sovietic ca medicamente, cu TVA de 8%, însă deseori, în procesul de vămuire în Republica Moldova, erau recunoscute ca soluții cutanate, pentru care se aplica TVA de 20%. Un caz cu totul ieșit din comun a avut loc în 2021, când firma Lismedfarm a încercat să aducă din Rusia mai multe produse de acest gen, prezentând la vamă bonul fiscal cu TVA de 20%, dar acestea au fost clasificate ca medicamente, în temeiul unor acte traduse greșit din limba engleză, și plasate în antrepozitul vamal. Compania a atacat în judecată Serviciul Vamal și până în prezent a câștigat procesul în primele două instanțe.
Executorul primului ordin privind această reformă, ignorat de Eladum Pharma, a fost Alexandru Gasnaș
Căutând să facă ordine la acest capitol, în 2022, după un șir de consultări cu producătorii autohtoni, MS a propus înregistrarea „leacurilor sovietice” drept medicamente. Pentru aceasta era nevoie mai întâi de toate ca întreprinderile să dispună de condiții de fabricare GMP, care necesitau investiții serioase. Atunci mai multe companii au abandonat afacerea și pe piață au rămas doar doi producători autohtoni: Eladum Pharma și MC Pharmaceuticals. Iar pe 3 noiembrie 2023, ministra Ala Nemerenco a semnat Ordinul nr. 971, prin care celor două firme li se acorda o perioadă de tranziție de un an pentru a pregăti actele în vederea autorizării produselor la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), instituție care, la acea vreme, a considerat că aceste produse sunt medicamente. Oficial, reforma a fost inițiată în scopul adaptării pieței farmaceutice autohtone la standardele UE.
În continuare, doar MC Pharmaceuticals s-a supus acestui ordin. Potrivit directorului firmei, Ludmila Cebotari-Bucarciuc, întreprinderea a cheltuit în acest scop peste 12 milioane de lei, beneficiind de sprijinul unui investitor străin. În aceste condiții, în 2024 MS a venit în ajutorul companiei, simplificându-i procedura excesiv de complicată de autorizare a acestor produse la AMDM.
De cealaltă parte, Eladum Pharma a ignorat din start toate cerințele autorităților și a continuat să producă „leacuri sovietice” pe baza avizelor sanitare de la ANSP. Ștefan Dumbravă, reprezentantul companiei, care acum refuză să discute cu presa, declarase anterior pentru Jurnal.md că nu poate ține piept unor cheltuieli atât de mari.
Executorul Ordinului nr. 971 a fost actualul ministru Alexandru Gasnaș, medic neurolog de profesie, pe atunci secretar de stat la MS. Potrivit Alei Nemerenco, această alegere s-a făcut din pură întâmplare, fiindcă atunci AMDM era subordonată Guvernului și ministerul nici nu avea secretari de stat responsabili de medicamente. Solicitat de Jurnal.md, Gasnaș a recunoscut că Eladum Pharma a făcut abstracție de inițiativa MS.
„Din punctul meu de vedere, trebuie să ne uităm mai profund la problemă. Statul a încercat să uniformizeze clasificarea și să armonizeze legislația, iar un anumit operator economic nu a respectat aceste reguli egale pentru toată lumea. Faptul că implementarea nu s-a făcut deja ține de instituțiile competente”, a adăugat ministrul, transmite Jurnal.md.
Aceeași companie a încălcat și ordinul care o favorizează
În noiembrie 2024, Gasnaș a devenit consilier pe probleme de sănătate al premierului Recean. Dar lucrurile s-au schimbat brusc anul trecut, după ce Guvernul a numit-o, cu unele abateri, pe Iuliana Albu la șefia AMDM, iar la conducerea MS a venit Emil Ceban. Sub pretextul unor recomandări făcute de Curtea de Conturi în 2023 și reiterate în noiembrie 2025, privind evaluarea unor preparate înregistrate atât în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM), cât și ca suplimente alimentare, în ianuarie 2026, MS a creat un grup de lucru în care au fost incluși și reprezentanții celor două companii. Nu se știe ce activitate a avut acest grup, pentru că Ludmila Cebotari-Buraciuc susține că a fost invitată doar la o ședință.
Iar pe 10 martie, tot în scopul declarat al adaptării legislației la standardele UE, ministrul Emil Ceban a semnat Ordinul nr. 168, care a dat peste cap întreaga reformă inițiată până atunci și care a servit, pe de o parte, ca un cadou pentru Eladum Pharma, iar, pe de altă parte, ca o lovitură sub centură pentru MC Pharmaceuticals. Astfel, unele tincturi, precum și soluțiile Menovazină și Dimexid, pe care cea de a doua firmă le înregistrase cu mult efort în NSM, au fost recunoscute deja ca suplimente alimentare sau dispozitive medicale, a căror autorizare e mult mai simplă și mai ieftină decât a medicamentelor.
Interesant este faptul că noua clasificare s-a făcut în lipsa specialiștilor din Direcția dispozitive medicale a AMDM. În schimb, Agenția și MS afirmă că s-au consultat cu reprezentanți ai mediului academic. Fiind însă întrebați la cine se referă, niciuna dintre instituții nu ne-a răspuns.
„Problematica produselor „borderline” nu este specifică doar pentru Republica Moldova, ci reprezintă o provocare în toate statele europene, iar scopul elaborării Ordinului nr. 168 a fost tocmai stabilirea unor reguli clare, previzibile și uniforme pentru toți operatorii economici”, preciza atunci AMDM.
Și Ordinul nr. 168 prevede o perioadă de tranziție de un an, în care cele două companii pot fabrica „leacuri sovietice” în baza avizelor sanitare emise anterior de ANSP. Însă Eladum Pharma a ignorat și acest act. În aceeași lună, martie 2026, a produs și a pus în vânzare Dimexid, deși avizul sanitar pentru acest preparat le expirase în 2023. Mai târziu urma să aflăm că în aceeași lună întreprinderea a fabricat cu aceleași încălcări și alte produse.
Gasnaș: „Clar că MC Pharmaceuticals trebuie să depună dosarele la dispozitive medicale”
În mod destul de bizar, Alexandru Gasnaș, pe de o parte, condamnă acțiunile Eladum Pharma și recunoaște că în acest caz se face simțită concurența neloială, iar, pe de altă parte, consideră că reclasificarea „leacurilor sovietice” din Ordinul nr. 168 este una corectă. Totodată, el nu atrage atenția asupra cheltuielilor suportate de MC Pharmaceuticals. În orice caz, înainte de a deveni ministru, el a dat de înțeles pentru Jurnal.md că acest ordin va fi modificat, însă clasificarea va rămâne aceeași:
„Ordinul 168 nu a apărut dintr-un vid oarecare, era practic ultima etapă care trebuia să aducă claritate în acest sens. Dar el va fi modificat, ca să nu lase vidul de un an de zile, să fie numai o lună. Totuși, dacă unele produse au fost clasificate ca dispozitive medicale, acestea se înregistrează în zece zile și nu necesită cheltuieli suplimentare. Acum clar că MC Pharmaceuticals, care a înregistrat aceste dosare ca medicamente, trebuie să le depună la dispozitive medicale. Se pare că cineva profită, dar ideea e că cineva a produs ilegal, profitând de acest ordin, care nu e un act permisiv pentru producere. De aici apare frustrarea, dar aici trebuie să fie sesizate structurile de forță”.
În același timp, nimeni, nici chiar ministrul Gasnaș, nu pare să îndrăznească să sesizeze structurile de forță cu privire la încălcările comise de Eladum Pharma. Deși Jurnal.md și alte instituții media au anunțat în repetate rânduri, inclusiv conducerea AMDM, despre această stare de lucruri, instituția a evitat să intervină în interesul consumatorilor. Ba chiar, solicitată de o jurnalistă să-și explice lipsa de reacție, Iuliana Albu a îndemnat-o pe aceasta să scrie o sesizare în această privință, în condițiile în care presa vuia la acest subiect, menționează jurnaliștii de la Jurnal.md
„Doamna Albu ne-a promis că va fi o persoană responsabilă, care ne va ajuta ca procedura să decurgă mai rapid”
De fapt, procedura de modificare a Ordinului nr. 168 a fost inițiată în timpul mandatului lui Emil Ceban. I s-a dat startul pe 3 august, când reprezentanții celor două companii au fost invitați la sediul AMDM. Ștefan Dumbravă a fugit și atunci de presă, dar iată cum relatează Ludmila Cebotari-Bucarciuc despre discuțiile care au avut loc:
„Nu vreau să cred că este facilitat un agent economic, dar se merge deschis contra noastră. Doamna Albu ne-a spus că AMDM caută să remedieze situația, dar că, după apariția noii legi cu privire la medicamente, autorizarea medicamentelor va fi foarte dificilă. Și ne-a recomandat să ne înregistrăm produsele din Nomenclatorul de stat, conform Ordinului 168. Ne-a promis că va fi o persoană responsabilă, care ne va ajuta ca procedura să decurgă mai rapid. Iar Ștefan Dumbravă spunea că ordinul a fost scris cu erori și a cerut să fie exclusă prevederea despre necesitatea avizelor sanitare de la ANSP. Presupun că asta va fi una din modificări. El avea pretenții că-mi făceam notițe. A început să mă insulte și zicea că scriu pentru a transmite informația presei, care va denigra conducerea AMDM. Am impresia că Eladum merg siguri înainte, știind că ordinul va rămâne neschimbat”.
Mai mult. Declarațiile lui Gasnaș precum că trecerea de la medicamente la dispozitive medicale nu va necesita cheltuieli suplimentare au fost, probabil, o glumă, căci, pentru această schimbare, cele două companii trebuie să obțină și certificate de calitate ISO 13485, care costă bani și timp.
„Ca să obții un asemenea certificat, se cer noi implementări, reconstrucții, o documentație nouă. Doamna Albu ne-a spus că o să ne dea o perioadă de tranziție de un an. Trăim un deja vu, istoria se repetă”, a adăugat aceeași sursă.
Albu: „Am încercat să aplicăm cerințe egale față de toți agenții economici”
Ludmila Cebotari-Bucarciuc mai spune că participanții la ședință au fost asigurați că, în ziua următoare, reprezentanții MS și AMDM vor discuta acest subiect și cu ANSP, după care li se vor comunica schimbările operate în Ordinul nr. 168. De atunci au trecut două săptămâni, dar nu au primit niciun răspuns. Șefa MC Pharmaceuticals susține că a solicitat și o întâlnire cu reprezentanții unei secții a Agenției, care de asemenea i-a fost promisă, dar nu a urmat nimic. Ea se arată indignată și de faptul că, în procesul-verbal al ședinței din 3 august, sunt menționate doar fragmentar unele lucruri din cele discutate, iar poziția sa este practic neglijată:
„Procesul-verbal nu descrie situația care a fost. Momentele care ar fi apărat MC nu s-au inclus, ei au pus accentul pe poziția lor. Acolo se mai arată că Ștefan Dumbravă, întrebat de ce Eladum a produs ilegal unele preparate, a spus că a pus în vânzare rămășițe din stocuri. Dar cum putea să fie crezut, dacă pe acele produse era indicată data fabricării, din 2026? Le-am cerut să facă unele completări în procesul-verbal, dar tot nu am primit răspuns”.
La rândul său, Iuliana Albu a declarat după acea ședință că a avut loc un dialog foarte important cu producătorii autohtoni, în legătură cu propunerile privind ordinul 168:
„După publicarea ordinului, au parvenit obiecții privind aplicarea acestor norme. Respectiv, am considerat oportun de a interveni și a discuta suplimentar aspectele care erau mai puțin clare pentru operatorii care urmează să-l aplice. Ordinul stabilește clasificarea produselor. Fiecare produs a fost examinat de specialiști în domeniu și i-a fost atribuită o anumită categorie. În funcție de aceasta, produsele urmează a fi înregistrate, notificate sau autorizate. Prin această inițiativă, am încercat să aplicăm inclusiv cerințele europene, să fim corecți și să aplicăm transparent cerințe egal față de toți agenții economici, să excludem orice inițiativă de concurență neloială”.
Eladum Pharma a încheiat contracte de achiziții publice cu statul în valoare de peste zece milioane de lei
Eladum Pharma a fost fondată pe 9 august 2016 și activează în satul Cojușna, raionul Strășeni. Fondator și administrator al firmei este Natalia Dumbravă, care conduce și compania Farmacia-Natali, și este asociată la Farminvestcom. La întâlnirile oficiale, ea este reprezentată de fiul său, Ștefan Dumbravă. În anii 2016-2019, compania a încheiat contracte de achiziții cu statul în sumă de peste zece milioane de lei, vânzând medicamente și alte produse farmaceutice instituțiilor publice de sănătate.
La rândul său, MC Pharmaceuticals este o companie moldo-bulgară, înființată pe 5 aprilie 2019, cu sediul juridic în Chișinău, care, deocamdată, nu a participat la achiziții publice în domeniul sănătății.
Indiferent ce va urma, așa-zisa reformă a produselor „borderline” trezește mari suspiciuni că unele instituții din Republica Moldova joacă pe zece fronturi sub paravanul standardelor europene și că modificările Ordinului nr. 168 nu înseamnă decât implementarea cât mai rapidă a acestuia în avantajul unei singure companii, care încalcă orice reguli, fără a fi trasă la răspundere. Pornind de la această idee, Jurnal.md a încercat să afle dacă mai-marii țării, responsabili de sănătate în perioada „reformei”, ar avea vreun interes personal pe piața farmaceutică, care ar putea conduce la conflicte de interese, notează Jurnal.md.
Emil Ceban a vândut cumnatului său, cu 5400 de lei, o companie cu un profit de trei milioane
Ala Nemerenco și rudele sale nu au avut nicio companie farmaceutică. În schimb, Emil Ceban, până a deveni ministru, a deținut împreună cu soția sa, medicul Cornelia Ceban, 50% din capitalul social al firmei Sanmedico – distribuitor de dispozitive medicale. SRL-ul a fost fondat în 1998, la Bălți, iar din 2014 s-a mutat la Chișinău. Potrivit bazelor de date deschise, veniturile firmei în anii 2022-2024 au crescut de la 18 la 28 de milioane de lei, iar profitul a constituit câte 2-3 milioane anual. În 2016-2025, arată declarațiile de avere ale fostului ministru, soția sa a încasat dividende de la această companie, în sumă de peste șase milioane de lei. În afară de aceasta, în ultimii zece ani, Sanmedico a câștigat contracte de achiziții cu statul în valoare de circa 130 de milioane de lei.
Pe 24 noiembrie 2025, după ce a fost numit ministru în Guvernul Munteanu, Ceban și-a vândut cota-parte de la Sanmedico celuilalt asociat al companiei, Vitalie Goreacii, cu doar 5400 de lei. De atunci Vitalie Goreacii deține 70% din capitalul social, iar celelalte 30% i-au revenit fiicei sale, Tatiana Goreacii. Tranzacția trezește dubii nu doar din cauza prețului ridicol, dar și pentru că Vitalie Goreacii este fratele Corneliei Ceban.
Emil Ceban nu a răspuns nici la telefon, nici la demersurile repetate ale Jurnal.md. Nici soția sa nu a dorit să ne spună mai multe.
„Interesele noastre în privința aceasta nu știu dacă vă privesc. Sunt momente de familie. Care-i problema? Nu mai am nimic cu Sanmedico. Haideți să nu intrăm în discuții inutile”, a punctat Cornelia Ceban.
Tatiana Goreacii a refuzat să ne răspundă la întrebări și a adăugat că vom fi telefonați de tatăl său, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Soția lui Belîi activează la o companie care ar fi protejată de Iaralov
În același timp, medicul Iana Burmistr, soția lui Adrian Belîi, șeful Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, muncește pentru Medeferent Group, o companie care se ocupă de plasarea pe piață a dispozitivelor medicale și despre care presa scria că ar fi protejată de Serghei Iaralov. Beneficiarul efectiv al companiei este Grigori Groysman, din Republica Moldova, care locuiește în SUA. Acesta a figurat în mai multe cauze penale în America, în legătură cu emiterea unor facturi false în afacerile cu echipamente medicale, dar a evitat urmărirea penală în schimbul cooperării cu anchetatorii, iar ulterior și-ar fi reluat activitatea frauduloasă.
În orice caz, Adrian Belîi spune că nu are niciun interes pentru a promova unele politici pe piața farma:
„Tema principală a cetățeanului moldovean: dar ce interes tu ai? Am invitat jurnaliști la mine acasă, că periodic apar în lista milionarilor, dar au venit și au spus că asta nu-i interesant, cu asta nu fac like-uri”.
Ministrul Gasnaș își ascunde interesele evidente în domeniul farmaceutic
Despre Alexandru Gasnaș am aflat că mai multe rude de-ale sale, inclusiv unii dintre bunicii săi, ar fi fost implicați în activități pe piața farmaceutică. Cu toate acestea, ministrul a declarat pentru Jurnal.md că doar tatăl său a activat în acest domeniu.
„Bunicii mei nu au nicio legătură cu medicina. Singurul din medicină e tatăl meu. Bunicul meu, Ion Goian, e profesor de la Crișcăuți și fost director de școală. Probabil, vă referiți la alt Ion Goian. Sunt foarte multe zvonuri și mă bucur că discutăm, pentru că nu particip în niciun grup de lucru, n-am elaborat niciun ordin 168, n-am atribuții executive asupra MS. Mă bucur că am clarificat anumite chestii”, a specificat Gasnaș cu câteva zile înainte de a deveni ministru.
Într-adevăr, tatăl său, Vladimir Gasnaș, a fost în anii ’90 șef al Direcției medicamente și dispozitive medicale a MS, după care a reprezentat mai multe companii internaționale în Republica Moldova, a fost mai mulți ani președinte al Comitetului pentru sănătate al AmCham Moldova, acreditată de Camera de Comerț Americană, promovând investițiile în sectorul privat pentru creșterea economică durabilă și incluzivă. Dar, din 2007, adaugă ministrul, tatăl său este angajat la compania Opella Healthcare din România, care, din câte am aflat, practică comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice și medicale.
În schimb, regretatul Ion Goian, a fost profesor, dar totodată a deținut, împreună cu fiica sa, Ala Gasnaș, mama ministrului, compania Algas, lichidată în 2024, care făcea comerț cu produse farmaceutice și era administrată de un oarecare Dumitru Conicov. Ala Gasnaș a fost asociată și la companiile Intehoptimed și Gentian, care aveau aceeași activitate. Iar bunicul ministrului, Ion Goian, a fost și fondator la companiile farmaceutice Cefarm și Condifarm. La Condifarm, bunicul ministrului a deținut 30% din cota-parte, iar restul capitalului social i-a revenit Silviei Conicov, şef-adjunct al Direcţiei finanţe şi asigurări sociale CNAS în anii 2018-2022. Până și regretata bunică a ministrului Gasnaș, Nina Goian, figurează ca și cofondatoare, cu 20%, la SRL-ul Incofarm, lichidat în mai 2026, care de asemenea a făcut comerț cu produse farmaceutice.
O altă companie de acest fel, A&C Exmed, a fost condusă și l-a avut ca asociat până în martie 2023 pe însuși Alexandru Gasnaș. După aceasta, el a cedat aceleiași Silvia Conicov controlul asupra firmei.
Și Naticom Farm SRL, care practică activitatea farmaceutică, a fost deținută până în iunie 2024 de Dumitru Conicov și Ala Gasnaș, iar anterior l-a avut ca fondator și pe Ion Goian.
Lucrurile se limpezesc când aflăm că Silvia Conicov este sora mamei lui Alexandru Gasnaș, iar Dumitru Conicov este soțul ei. Și că una din firmele menționate mai sus își are și astăzi adresa juridică la domiciliul ministrului.
Alexandru Gasnaș a avut la MS un salariu de peste 40 de mii de lei, la Cancelaria de Stat a primit lunar câte 46 de mii de lei, iar în prima lună de activitate în funcția de consilier prezidențial, pe care a ocupat-o în noiembrie 2025, a ridicat peste 34 de mii de lei.
„Din 2024, cu această lege nu s-a făcut nimic”
Menționăm că înregistrarea dispozitivelor medicale în Republica Moldova se face mult mai ușor decât cea a medicamentelor, inclusiv din cauza că AMDM nu dispune de un laborator pentru produsele în cauză, deși deschiderea acestuia este prevăzută de lege încă din 2014. Dar și pentru că proiectul noii legi a dispozitivelor medicale, înaintat Guvernului încă în 2024, stă pe loc.
Adrian Belîi a declarat pentru Jurnal.md că nici această lege, nici laboratorul nu reprezintă o prioritate pentru țara noastră, având în vedere deficitul bugetar și alte legi în domeniul sănătății, care ar fi mai importante:
„Din 2024, cu această lege nu s-a făcut nimic. Lumea care lucrează în ministere are un regim de lucru foarte încărcat și puțini oameni au rezistența să activeze în așa condiții. Legea dispozitivelor medicale este în planul de acțiuuni al Guvernului și în Programul National de Aderare, dar mai întâi urmează Legea evaluării tehnologiilor medicale, după care Legea telemedicinei, după care Legea activității farmaceuticii. Nu știu dacă va fi adoptată în anul acesta. Ideea e că noi depunem toate eforturile ca acest proces să fie finalizat cât mai curând”.
Nici Alexandru Gasnaș nu consideră că Republica Moldova ar avea nevoie de un laborator pentru dispozitive medicale.
„Acum, majoritatea materiei prime, chiar și din UE, vine din China și India. E o problemă de securitate europeană, căci nu știm cum ea se produce. Trebuie să facem achizițiile centralizate mai transparent și să punem accentul pe calitate. La moment, nu ne permitem matematic, căci laboratorul înseamnă investiții permanente. Ca stat micuț, cu resurse limitate, ideea ar fi să procurăm produse de calitate sigure”, afirmă ministrul Sănătății, se arată în investigație.
