Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

Partidul „Moldova Mare” ar fi primit peste jumătate de milion de euro în trei luni de la Moscova și „Evrazia” lui Șor

26 Sept. 2025, 14:57
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
26 Sept. 2025, 14:57 // Alegeri //  Realitatea.md

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, ar fi beneficiat, în perioada iulie-septembrie, de peste 600 mii euro din partea Moscovei și organizației „Evrazia”. Deschide.MD a intrat în posesia mai multor date privind activitatea formațiunii, inclusiv rapoarte financiare, convorbiri cu curatorii ruși și planul de activitate pentru alegerile parlamentare.

Conform bugetului prezentat de Victoria Furtună către curatorii ruși, inițial, pentru activitățile partidului, în perioada iulie-septembrie, ar fi fost solicitate 550 mii euro. 200 de mii de euro ar urma să fie alocați pentru elaborarea strategiei și consultanță politică. Alte 100 de mii de euro erau preconizați pentru producția a patru clipuri video scurt metraj și 12 video pentru TikTok și social media. Încă 40 mii euro Furtună a decis să le cheltuie pentru promovare pe diverse platforme, precum Facebook, Instagram, TikTok și Google.

Totodată, 12 mii euro au fost prevăzute pentru sondaje, 20 de mii de euro – pentru aspecte logistice, cum ar fi închirierea automobilelor, cazare, evenimente în teritoriu, iar 40 de mii de euro – pentru salarii angajaților din echipa digitală. În strategia electorală, conducerea „Moldova Mare” menționează că este necesară câștigarea electoratului lăsat liber de Partidul „ȘOR” (electorat rural, anti-sistem, pragmatic), dar și atragerea votanților social-democrați dezamăgiți de PSRM/PCRM:

Electoratul țintă – Profil și Mesaje

A. Electoratul „ȘOR”

  • ‍Atragere prin ajutor social real (târguri sociale, cabinete medicale mobile, donații de consum).

Mesaje cheie:

  • „Noi nu furăm, noi construim.”
  • „Ajutăm omul simplu, nu clanurile.”
  • „Statul trebuie să dea, nu să ia.”

B. Electoratul social-democrat

  • ‍Valorificarea temelor de justiție socială (pensii, spitale, munca protejată).

Mesaje cheie:

  • ‍„Stânga trebuie să fie pentru oameni, nu pentru lideri cu palate.”
  • „E timpul unei social-democrații fără corupție.”
  • „Sănătatea, munca și pensia sunt fundamentul Moldovei Mari.”

Cu referire la conversațiile purtate de Victoria Furtună cu responsabilii de la Moscova, acestea se concentrează pe managementul financiar și logistic al unor operațiuni aparent politice sau sociale, cu accent pe transferuri de bani, bugete lunare și rapoarte de cheltuieli. Victoria Furtună, care utilizează pseudonimul „venera472” cere constant sume mari de bani (între 50 000 și 370 000 euro) pentru a acoperi datorii, finanța salarii și proiecte, invocând urgențe și lipsă de resurse.

Interlocutorii sunt „maximb” (Anton Tregub) și „sasha610” (Alexandr Petrov), care confirmă transferurile, cer rapoartele detaliate și coordonează transmiterea banilor prin intermediari, cum ar fi șoferi de taxi.

În discuția cu „maximb” (Anton Tregub) din 23 martie, Furtună îl anunță că fostul comunist Victor Stepaniuc (nr.15 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), vrea bani în schimbul participării în proiectele formațiunii.

„Foarte greu. Le-au stricat cineva cu banii. Nici nu mă așteptam”, scrie deranjată Victoria Furtună.

Pe 1 aprilie, fostul procuror anunță curatorul despre lipsă acută de bani.

„Te rog, fă în așa fel încât să am bani. Eu deja iau împrumuturi, dar nimeni nu va face nimic fără bani”, menționează ea.

La data de 11 aprilie, Tregub se interesează dacă Furtună a reușit să se întâlnească cu fostul viceministru de externe cu afaceri în vânzări de arme, Valeriu Ostalep, pentru a-l recruta în echipă. Liderul „Moldova Mare” îi răspunde că Ostalep a refuzat: „El nu vrea să se implice în politică”.

Ulterior, pe 16 aprilie, Anton Tregub întreabă nedumerit despre declarațiile Victoriei Furtună făcute în cadrul unei emisiuni cu jurnalistul Gheorghe Gonța, precum că ea „știe cum să-l aducă pe Ilan Șor acasă”. Furtună precizează că declarația a fost „importantă”, și menită să „înlătura orice suspiciune”.

„Vreți să câștigați? Atunci trebuie să fim mai isteți. Eu stimez fratele (Ilan Șor) și el cunoaște acest lucru. El vrea să se întoarcă și eu voi face asta. Eu nu voi trăda niciodată, sunt un rob devotat. Dar dacă el și Rusia vor să câștige, atunci trebuie să înțeleagă – eu voi reuși asta doar dacă oamenii nu se vor teme”, a spus ea.

Peste câteva ore, Furtună își anunță curatorul despre faptul că fostul procuror general și candidat la funcția de președinte al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, s-a întâlnit cu avocatul Igor Hlopețchi (nr.6 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), solicitând ultimului să părăsească echipa Victoriei Furtună, dar și să acumuleze materiale compromițătoare în privința acesteia.

Pe 19 mai, curatorul rus o anunță pe Furtună despre faptul că Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a intentat un dosar penal pe numele acesteia după declarațiile despre faptul că Bugeacul de Sud aparține Republicii Moldova. Respectiv, va avea interdicție de intrare pe teritoriul statului vecin.

La data de 16 iunie, Furtună scrie lui Tregub despre faptul că a avut o discuție cu ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, care a întrebat-o de ce nu pleacă la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (eveniment la care au fost observați Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și deputatul comunist Diana Caraman). Curatorul explică că „analizând toate opțiunile, s-a decis că este prematur ca ea să fie atrasă pe segmentul electoratului de stânga”.

Într-o conversație din 19 iunie, Tregub o întreabă pe Furtună despre suma de bani care a fost alocată partidului pentru luna iunie. Furtună îi spune că a primit 200 mii euro, însă banii au fost deja cheltuiți.

Pe 25 iunie, Furtună raportează că a oferit 180 mii lei pentru țigări și 20 mii lei pentru ceai pușcăriașilor din penitenciare, ca aceștia să-i voteze partidul în cadrul alegerilor parlamentare.

Peste câteva săptămâni, pe 19 iulie, Tregub o informează pe Furtună despre faptul că pe numele ei a fost pornită o cauză penală pentru finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.

„Vor fi interceptări, urmărire și posibile percheziții. Fii mai atentă”, spune curatorul.

La data de 11 august, Anton Tregub îi spune că aceasta trebuie să vină miercuri seara (13 august) obligatoriu la Moscova pentru că joi va avea o întrevedere cu „prietenul”. Furtună îi spune curatorului că vrea să depună pe 13 august documentele de înregistrare a partidului „Moldova Mare” pentru participare în alegerile parlamentare, la care Tregub o anunță că el îi va da lista candidaților, iar documentele vor fi depuse după ce ea va reveni din capitala Federației Ruse – lucru executat întocmai de Furtună – documentele fiind depuse la CEC sâmbăta, 16 august.

Anton Tregub: „Zboară neapărat cu bilete separate”.

Victoria Furtună: „Bine, las-o pe Mașa să cumpere, te rog, bilete din Turcia spre Moscova și retur spre Istanbul, la clasa business. Eu nu am card, deci nu pot să cumpăr”.

A doua zi, pe 12 august, curatorul rus o anunță că la Aeroportul Șeremetievo va fi întâmpinată de angajata Serviciului Protocol, Iulia, iar la ieșirea din avion de un angajat VIP, la care trebuie să se prezinte.

De menționat că, pe 14 august, Victoria Furtună a fost surprinsă pe Aeroportul din Chișinău, când a aterizat cu un avion de pe cursa „Istanbul – Chișinău”. Atunci, ea a declarat jurnaliștilor că nu a călătorit la Moscova, ci s-a aflat la Istanbul într-o „vizită privată”.

După ce Furtună a revenit la Chișinău, Anton Tregub o anunță că în noaptea spre 15 august echipa sa va aproba lista candidaților partidului pentru alegerile parlamentare.

Anton Tregub: „Am exclus-o pe Beliceancova”.

Victoria Furtună: „Foarte bine. Mulțumesc. Merg să mă odihnesc”.

Anton Tregub: „Mergi”.

Victoria Furtună: „Tu mi-ai promis după alegeri că mergem în Columbia sau Soci”.

Anton Tregub: „Vom vedea, Să ajungem până la ele”.

Cine este Anton Tregub, curatorul Kremlinului responsabil de „Moldova Mare”

Anton Tregub este născut în regiunea Krasnodar din Federația Rusă și are 39 de ani. În perioada 19-21 noiembrie 2021, acesta a efectuat o vizită în R. Moldova, unde s-a implicat în campania electorală a Marinei Tauber pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Această implicare a inclus sprijin logistic și strategic, contribuind la eforturile de mobilizare ale echipei sale.

Ulterior, în anul 2024, Tregub s-a implicat în acordarea suportului operațional echipei de campanie a partidului „Renaștere”, afiliat condamnatului fugar Ilan Șor. În acest rol, el s-a concentrat pe elaborarea unor tactici specifice de acțiune, precum și pe strategii politice direcționate împotriva concurenților electorali, în special PSRM și PCRM. Întâlnirile și discuțiile sale cu reprezentanții formațiunii au fost facilitate prin platforme de comunicare criptate, evitând astfel canalele tradiționale, iar sesiunile de consultanță s-au desfășurat sub formă de conferințe online securizate. Ca punct principal de contact în cadrul acestor interacțiuni a servit Natalia Parasca, care a asigurat legătura operațională între Tregub și structurile interne ale partidului.

„Borseta” Victoriei Furtună, Alexandr Petrov

În ceea ce privește discuțiile cu cel de-al doilea curator, Alexandr Petrov „sasha610”, acestea s-au axat pe finanțarea ilegală a partidului. Pe 20 iunie Furtună îi cere să transfere „cel puțin” 50 mii euro.

La începutul lunii iulie, Petrov o anunță că îi va transfera alte 100 de mii de euro. Pe 10 iulie Furtună cere de la Petrov încă 50 de mii de euro.

„Dați-mi mai mult decât 100 mii euro. Că astăzi voi transmite cele 100 de mii și din nou voi rămâne fără nimic”, scrie Furtună.

Pe 20 iulie, liderul „Moldova Mare” cere de la curatori suma de 300 mii euro, dar și alte 84 290 euro, despre care spune că sunt datorii acumulate.

Peste o lună, pe 20 august, Furtună cere încă 100 de mii de euro pentru echipele mobile care vor activa în teritoriu. Ea precizează că banii trebuie să ajungă până la data de 30 august, pentru că, ulterior, „echipe întregi” vor începe să monitorizeze membrii partidului și familiile acestora.

La data de 25 august, Petrov o anunță pe Furtună că a pregătit cele 100 de mii solicitate, la care Furtună îi spune că are deja nevoie de 370 mii euro.

Materialele prezentate demonstrează că partidul „Moldova Mare” a primit și a gestionat fonduri ilegale semnificative pentru desfășurarea activităților sale. Totodată, datele obținute confirmă din nou faptul că acțiunile Victoriei Furtună sunt coordonate direct de Moscova și Ilan Șor, iar „lupta pentru dreptate”, despre care ea vorbește cetățenilor, nu este decât un paravan pentru promovarea intereselor grupărilor criminale.

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 22:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Aug. 2026, 22:41 // Slider //  Ana Panaguța

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!