Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, ar fi beneficiat, în perioada iulie-septembrie, de peste 600 mii euro din partea Moscovei și organizației „Evrazia”. Deschide.MD a intrat în posesia mai multor date privind activitatea formațiunii, inclusiv rapoarte financiare, convorbiri cu curatorii ruși și planul de activitate pentru alegerile parlamentare.

Conform bugetului prezentat de Victoria Furtună către curatorii ruși, inițial, pentru activitățile partidului, în perioada iulie-septembrie, ar fi fost solicitate 550 mii euro. 200 de mii de euro ar urma să fie alocați pentru elaborarea strategiei și consultanță politică. Alte 100 de mii de euro erau preconizați pentru producția a patru clipuri video scurt metraj și 12 video pentru TikTok și social media. Încă 40 mii euro Furtună a decis să le cheltuie pentru promovare pe diverse platforme, precum Facebook, Instagram, TikTok și Google.

Totodată, 12 mii euro au fost prevăzute pentru sondaje, 20 de mii de euro – pentru aspecte logistice, cum ar fi închirierea automobilelor, cazare, evenimente în teritoriu, iar 40 de mii de euro – pentru salarii angajaților din echipa digitală. În strategia electorală, conducerea „Moldova Mare” menționează că este necesară câștigarea electoratului lăsat liber de Partidul „ȘOR” (electorat rural, anti-sistem, pragmatic), dar și atragerea votanților social-democrați dezamăgiți de PSRM/PCRM:

Electoratul țintă – Profil și Mesaje

A. Electoratul „ȘOR”

‍Atragere prin ajutor social real (târguri sociale, cabinete medicale mobile, donații de consum).

Mesaje cheie:

„Noi nu furăm, noi construim.”
„Ajutăm omul simplu, nu clanurile.”
„Statul trebuie să dea, nu să ia.”

B. Electoratul social-democrat

‍Valorificarea temelor de justiție socială (pensii, spitale, munca protejată).

Mesaje cheie:

‍„Stânga trebuie să fie pentru oameni, nu pentru lideri cu palate.”
„E timpul unei social-democrații fără corupție.”
„Sănătatea, munca și pensia sunt fundamentul Moldovei Mari.”

Cu referire la conversațiile purtate de Victoria Furtună cu responsabilii de la Moscova, acestea se concentrează pe managementul financiar și logistic al unor operațiuni aparent politice sau sociale, cu accent pe transferuri de bani, bugete lunare și rapoarte de cheltuieli. Victoria Furtună, care utilizează pseudonimul „venera472” cere constant sume mari de bani (între 50 000 și 370 000 euro) pentru a acoperi datorii, finanța salarii și proiecte, invocând urgențe și lipsă de resurse.

Interlocutorii sunt „maximb” (Anton Tregub) și „sasha610” (Alexandr Petrov), care confirmă transferurile, cer rapoartele detaliate și coordonează transmiterea banilor prin intermediari, cum ar fi șoferi de taxi.

În discuția cu „maximb” (Anton Tregub) din 23 martie, Furtună îl anunță că fostul comunist Victor Stepaniuc (nr.15 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), vrea bani în schimbul participării în proiectele formațiunii.

„Foarte greu. Le-au stricat cineva cu banii. Nici nu mă așteptam”, scrie deranjată Victoria Furtună.

Pe 1 aprilie, fostul procuror anunță curatorul despre lipsă acută de bani.

„Te rog, fă în așa fel încât să am bani. Eu deja iau împrumuturi, dar nimeni nu va face nimic fără bani”, menționează ea.

La data de 11 aprilie, Tregub se interesează dacă Furtună a reușit să se întâlnească cu fostul viceministru de externe cu afaceri în vânzări de arme, Valeriu Ostalep, pentru a-l recruta în echipă. Liderul „Moldova Mare” îi răspunde că Ostalep a refuzat: „El nu vrea să se implice în politică”.

Ulterior, pe 16 aprilie, Anton Tregub întreabă nedumerit despre declarațiile Victoriei Furtună făcute în cadrul unei emisiuni cu jurnalistul Gheorghe Gonța, precum că ea „știe cum să-l aducă pe Ilan Șor acasă”. Furtună precizează că declarația a fost „importantă”, și menită să „înlătura orice suspiciune”.

„Vreți să câștigați? Atunci trebuie să fim mai isteți. Eu stimez fratele (Ilan Șor) și el cunoaște acest lucru. El vrea să se întoarcă și eu voi face asta. Eu nu voi trăda niciodată, sunt un rob devotat. Dar dacă el și Rusia vor să câștige, atunci trebuie să înțeleagă – eu voi reuși asta doar dacă oamenii nu se vor teme”, a spus ea.

Peste câteva ore, Furtună își anunță curatorul despre faptul că fostul procuror general și candidat la funcția de președinte al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, s-a întâlnit cu avocatul Igor Hlopețchi (nr.6 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), solicitând ultimului să părăsească echipa Victoriei Furtună, dar și să acumuleze materiale compromițătoare în privința acesteia.

Pe 19 mai, curatorul rus o anunță pe Furtună despre faptul că Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a intentat un dosar penal pe numele acesteia după declarațiile despre faptul că Bugeacul de Sud aparține Republicii Moldova. Respectiv, va avea interdicție de intrare pe teritoriul statului vecin.

La data de 16 iunie, Furtună scrie lui Tregub despre faptul că a avut o discuție cu ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, care a întrebat-o de ce nu pleacă la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (eveniment la care au fost observați Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și deputatul comunist Diana Caraman). Curatorul explică că „analizând toate opțiunile, s-a decis că este prematur ca ea să fie atrasă pe segmentul electoratului de stânga”.

Într-o conversație din 19 iunie, Tregub o întreabă pe Furtună despre suma de bani care a fost alocată partidului pentru luna iunie. Furtună îi spune că a primit 200 mii euro, însă banii au fost deja cheltuiți.

Pe 25 iunie, Furtună raportează că a oferit 180 mii lei pentru țigări și 20 mii lei pentru ceai pușcăriașilor din penitenciare, ca aceștia să-i voteze partidul în cadrul alegerilor parlamentare.

Peste câteva săptămâni, pe 19 iulie, Tregub o informează pe Furtună despre faptul că pe numele ei a fost pornită o cauză penală pentru finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.

„Vor fi interceptări, urmărire și posibile percheziții. Fii mai atentă”, spune curatorul.

La data de 11 august, Anton Tregub îi spune că aceasta trebuie să vină miercuri seara (13 august) obligatoriu la Moscova pentru că joi va avea o întrevedere cu „prietenul”. Furtună îi spune curatorului că vrea să depună pe 13 august documentele de înregistrare a partidului „Moldova Mare” pentru participare în alegerile parlamentare, la care Tregub o anunță că el îi va da lista candidaților, iar documentele vor fi depuse după ce ea va reveni din capitala Federației Ruse – lucru executat întocmai de Furtună – documentele fiind depuse la CEC sâmbăta, 16 august.

Anton Tregub: „Zboară neapărat cu bilete separate”.

Victoria Furtună: „Bine, las-o pe Mașa să cumpere, te rog, bilete din Turcia spre Moscova și retur spre Istanbul, la clasa business. Eu nu am card, deci nu pot să cumpăr”.

A doua zi, pe 12 august, curatorul rus o anunță că la Aeroportul Șeremetievo va fi întâmpinată de angajata Serviciului Protocol, Iulia, iar la ieșirea din avion de un angajat VIP, la care trebuie să se prezinte.

De menționat că, pe 14 august, Victoria Furtună a fost surprinsă pe Aeroportul din Chișinău, când a aterizat cu un avion de pe cursa „Istanbul – Chișinău”. Atunci, ea a declarat jurnaliștilor că nu a călătorit la Moscova, ci s-a aflat la Istanbul într-o „vizită privată”.

După ce Furtună a revenit la Chișinău, Anton Tregub o anunță că în noaptea spre 15 august echipa sa va aproba lista candidaților partidului pentru alegerile parlamentare.

Anton Tregub: „Am exclus-o pe Beliceancova”.

Victoria Furtună: „Foarte bine. Mulțumesc. Merg să mă odihnesc”.

Anton Tregub: „Mergi”.

Victoria Furtună: „Tu mi-ai promis după alegeri că mergem în Columbia sau Soci”.

Anton Tregub: „Vom vedea, Să ajungem până la ele”.

Cine este Anton Tregub, curatorul Kremlinului responsabil de „Moldova Mare”

Anton Tregub este născut în regiunea Krasnodar din Federația Rusă și are 39 de ani. În perioada 19-21 noiembrie 2021, acesta a efectuat o vizită în R. Moldova, unde s-a implicat în campania electorală a Marinei Tauber pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Această implicare a inclus sprijin logistic și strategic, contribuind la eforturile de mobilizare ale echipei sale.

Ulterior, în anul 2024, Tregub s-a implicat în acordarea suportului operațional echipei de campanie a partidului „Renaștere”, afiliat condamnatului fugar Ilan Șor. În acest rol, el s-a concentrat pe elaborarea unor tactici specifice de acțiune, precum și pe strategii politice direcționate împotriva concurenților electorali, în special PSRM și PCRM. Întâlnirile și discuțiile sale cu reprezentanții formațiunii au fost facilitate prin platforme de comunicare criptate, evitând astfel canalele tradiționale, iar sesiunile de consultanță s-au desfășurat sub formă de conferințe online securizate. Ca punct principal de contact în cadrul acestor interacțiuni a servit Natalia Parasca, care a asigurat legătura operațională între Tregub și structurile interne ale partidului.

„Borseta” Victoriei Furtună, Alexandr Petrov

În ceea ce privește discuțiile cu cel de-al doilea curator, Alexandr Petrov „sasha610”, acestea s-au axat pe finanțarea ilegală a partidului. Pe 20 iunie Furtună îi cere să transfere „cel puțin” 50 mii euro.

La începutul lunii iulie, Petrov o anunță că îi va transfera alte 100 de mii de euro. Pe 10 iulie Furtună cere de la Petrov încă 50 de mii de euro.

„Dați-mi mai mult decât 100 mii euro. Că astăzi voi transmite cele 100 de mii și din nou voi rămâne fără nimic”, scrie Furtună.

Pe 20 iulie, liderul „Moldova Mare” cere de la curatori suma de 300 mii euro, dar și alte 84 290 euro, despre care spune că sunt datorii acumulate.

Peste o lună, pe 20 august, Furtună cere încă 100 de mii de euro pentru echipele mobile care vor activa în teritoriu. Ea precizează că banii trebuie să ajungă până la data de 30 august, pentru că, ulterior, „echipe întregi” vor începe să monitorizeze membrii partidului și familiile acestora.

La data de 25 august, Petrov o anunță pe Furtună că a pregătit cele 100 de mii solicitate, la care Furtună îi spune că are deja nevoie de 370 mii euro.

Materialele prezentate demonstrează că partidul „Moldova Mare” a primit și a gestionat fonduri ilegale semnificative pentru desfășurarea activităților sale. Totodată, datele obținute confirmă din nou faptul că acțiunile Victoriei Furtună sunt coordonate direct de Moscova și Ilan Șor, iar „lupta pentru dreptate”, despre care ea vorbește cetățenilor, nu este decât un paravan pentru promovarea intereselor grupărilor criminale.

#Ilan Șor #Kremlin #Moldova Mare #Victoria Furtuna

O țesătură interactivă care funcționează ca un ecran tactil deschide calea către haine capabile să redea videoclipuri, să măsoare temperatura și să răspundă la atingere, transmite hotnews.ro.

Descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Universitatea Națională din Singapore (NUS), care au transformat o țesătură cu aspect obișnuit într-un ecran interactiv în care materialul însuși este afișajul, potrivit publicației de tehnologie New Atlas.

Tehnologia se bazează pe o fibră electronică specială, sensibilă la presiune, care conține cipuri LED miniaturale, conexiuni electrice și un strat sensibil la atingere, fiecare fir având o grosime de aproximativ 1 mm și o lungime de 10 metri.

Pentru a demonstra tehnologia, cercetătorii au montat 54 de fibre în antebrațul unei mâneci. Fiecare fir conține 96 de LED-uri. Rezultatul este un ecran de 168 × 105 mm cu o rezoluție de 96 × 54 de pixeli, o rată de reîmprospătare de 30 de cadre pe secundă și o adâncime de culoare de 8 biți.

Deși este un ecran cu o rezoluție destul de scăzută după standardele moderne, acesta poate afișa imagini recognoscibile, animații și interfețe grafice simple, scrie sursa citată.

Pe lângă fibrele de afișare, cercetătorii au integrat un microfon, un difuzor și mai mulți senzori în fibrele flexibile ale îmbrăcămintei.

Cum funcționează

La baza tehnologiei stau „fibrele digitale cu pixeli”. Acestea sunt fire lungi și flexibile din plastic. În interiorul lor se află un rând de cipuri LED miniaturale, circuite electrice minuscule și un strat sensibil la atingere. Firele de cupru transmit energie și comenzi, iar fiecare LED funcționează ca un pixel independent capabil să își schimbe culoarea.

Incorporarea tuturor acestor componente electronice într-un obiect atât de subțire și flexibil precum un fir nu a fost deloc o sarcină ușoară.

Cercetătorii au așezat mii de cipuri LED RGB miniaturale în linie dreaptă, alături de fire subțiri de cupru izolate. Cu ajutorul unui laser programabil, au îndepărtat izolația în punctele de contact, au aplicat aliaj de lipit și au încălzit ansamblul. Această metodă a permis conectarea a peste 5.000 de cipuri prin mai mult de 20.000 de legături electrice.

Următorul pas a fost transformarea ansamblului într-o fibră prin „trasare termică”. O structură din polimer a fost încălzită până la înmuiere și întinsă într-o formă subțire. În același timp, banda de LED-uri a fost introdusă în interiorul ei. Astfel, componentele au fost învelite într-un polimer transparent și flexibil, fiind adăugate și straturile pentru detectarea atingerii.

Fiecare fibră finisată funcționează, în esență, ca un ecran digital lung și îngust. LED-urile conțin elemente emițătoare de lumină roșie, verde și albastră, a căror luminozitate poate fi reglată pentru a produce diferite culori.

O premieră în tehnologia textilă

Dincolo de funcția tactilă, firele specializate adaugă un microfon, un difuzor, senzori de mișcare și orientare, o busolă și un senzor de temperatură. Un senzor suplimentar reglează automat luminozitatea ecranului în funcție de mediul ambiental. În modul acesta mâneca poate să preia comenzi vocale, să redea sunet și să își rotească ecranul în mod automat.

Integrarea unei interfețe programabile în structura hainei este o premieră, materialele textile inteligente de până acum folosind doar componente atașate. Testele au demonstrat că această țesătură electronică rezistă la 50 de spălări la mașină și la 1.000 de cicluri de îndoire fără pierderi semnificative de performanță.

Tehnologia ar putea fi utilizată pentru haine care afișează notificări sau instrucțiuni de navigație. În medicină și sport, materialul poate monitoriza semnele vitale, precum temperatura și ritmul cardiac.

În prezent, firul de 1 mm este relativ gros, iar rezoluția ecranului este scăzută, dar cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor fire mai subțiri și la integrarea inteligenței artificiale în viitor.

Obiectivul final este combinarea afișajului, a senzorilor tactili și a procesării inteligente într-o singură platformă textilă. Acest sistem va deschide calea către haine capabile să monitorizeze purtătorul, să înțeleagă mediul înconjurător și să ofere informații sau asistență atunci când este necesar.