Oligarhul fugar Ilan Șor este implicat într-o schemă prin care președintele Kârgâzstanului, Sadâr Japarov, a ajuns să utilizeze un avion de lux Gulfstream G450. Potrivit unor documente interne ale „grupului Șor”, obținute de IPN, tranzacția a fost camuflată sub forma unui contract de închiriere-cumpărare, prin intermediul unor intermediari turci.

Tranzacția

Pe 19 decembrie 2024, un necunoscut originar din Hâncești, Radion Munteanu, a semnat un contract în valoare mai multe milioane cu omul de afaceri turc Zafer Halidi. Conform acordului, Munteanu îi acordă lui Halidi un credit de 17,9 milioane de dolari pentru achiziționarea unui avion business jet Gulfstream G450 fabricat acum 13 ani (s/n 4287).

Formal, este un împrumut. Însă documentele prevăd în mod clar că avionul trebuie să fie achiziționat, întreținut și trecut în patrimoniul companiei pe care o va indica Munteanu.

Cum a ajuns jetul la Bișkek?

Deja în martie 2025, Gulfstream apare la Bișkek, zburând în Asia Centrală sub livery-ul Mangrove Jet Solutions. Domeniul acestei companii este înregistrat de firma din Dubai Aquila Sky Aviation Trading Brokerage, care este legată de compania aeriană rusă North-West, cunoscută pentru că deservește avioanele unor clienți de rang înalt.

Ulterior, aeronava a trecut sub administrarea Zafer Air, compania lui Zafer Halidi. Însă, în realitate, avionul ajunge să fie folosit de președintele Kârgâzstanului, Sadâr Japarov.

„Cadoul” pentru Japarov

De atunci, Japarov utilizează în mod regulat Gulfstreamul atât pentru vizite oficiale, cât și pentru călătorii private. De exemplu, pe 23 septembrie, jetul cu înmatricularea TC-KRG (anterior T7-ELIF) a efectuat cursa Bișkek – Budapesta – Riga – Bodrum – Bișkek.

Astfel, președintele Kârgâzstanului a devenit unul dintre beneficiarii schemelor oligarhului moldovean fugar. Nu este un secret că Șor deține o parte din activele sale cripto în Kârgâzstan și chiar lansează împreună cu băncile kârgâze proiecte cripto comune. Mass-media a scris anterior că scopul acestor proiecte este evitarea sancțiunilor occidentale în favoarea Federației Ruse.

Al doilea avion – și mai scump

În 2024 a fost încheiat și al doilea contract: pentru achiziționarea unui nou Gulfstream G650, în valoare de 21,8 milioane de dolari. Cine îl folosește în prezent nu se știe. IPN nu a găsit date publice în acest sens. Date neoficiale indică faptul că G650 ar putea fi utilizat de companii private pentru a fi închiriat oligarhilor ruși.

De data aceasta, partenerul lui Halidi a fost un alt apropiat de încredere al lui Șor – Victor Guțuleac.

Guțuleac este un fost angajat al organelor de drept din Moldova. După ce a părăsit instituțiile de stat, a devenit apropiat al lui Șor și, potrivit RISE Moldova, a îndeplinit rolul de „curier” al oligarhului la Moscova. Printre responsabilitățile sale se numărau operațiuni cu numerar, logistică și scheme financiare prin offshore-uri. Tocmai Guțuleac a fost semnatarul acordurilor multimilionare cu partenerii străini ai lui Șor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #documente #grupul Sor

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.