Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat, în cadrul unui briefing, primele rezultate preliminare ale scrutinului parlamentar care a avut loc duminică, 28 septembrie 2025. Ultimele secții de votare, deschise în SUA (Sacramento, Seattle, Glendale și Las Vegas) și în orașul Vancouver din Canada, s-au închis în această dimineață, la ora 7:00 (ora Moldovei).

Potrivit CEC, alegerile s-au desfășurat într-o manieră liberă și transparentă, fără incidente majore. Inspectoratul General al Poliției a raportat însă 236 de încălcări ale legislației electorale, printre care fotografierea buletinelor de vot, agitație electorală interzisă, deteriorarea sau scoaterea buletinelor din secții, afișaj electoral neautorizat, transportarea organizată a alegătorilor, suspiciuni de corupere, încălcarea dreptului la vot și împiedicarea activității organelor electorale.

Conform datelor preliminare, la urne s-au prezentat peste 1,608 milioane de alegători, ceea ce reprezintă 52,2% din totalul persoanelor înscrise pe liste.

În țară, cea mai mare rată de participare a fost înregistrată în raionul Criuleni – 50,85%, iar cea mai scăzută în raionul Cantemir – 37,52%.

În Chișinău au votat 375.533 de alegători, adică 54,72% din cei înscriși pe liste.

În secțiile de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului s-au prezentat 12.266 de persoane.

La secțiile din străinătate au votat peste 280.000 de alegători.

Profilul alegătorilor arată că 53,17% dintre participanții la vot au fost femei și 46,83% bărbați. Distribuția pe vârste arată o prezență mai mare în segmentul 36-45 de ani (23%), urmat de 26-35 de ani (17%) și 46-55 de ani (17,8%).

Până la această oră, CEC a procesat 99,91% din procesele-verbale, urmând să fie recepționate ultimele două documente privind votul prin corespondență.

Comisia a anunțat că, odată cu centralizarea finală, vor fi prezentate rezultatele preliminare obținute de concurenții electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #mandate parlament #rezultate alegeri

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.