Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat, în cadrul unui briefing, primele rezultate preliminare ale scrutinului parlamentar care a avut loc duminică, 28 septembrie 2025. Ultimele secții de votare, deschise în SUA (Sacramento, Seattle, Glendale și Las Vegas) și în orașul Vancouver din Canada, s-au închis în această dimineață, la ora 7:00 (ora Moldovei).

Potrivit CEC, alegerile s-au desfășurat într-o manieră liberă și transparentă, fără incidente majore. Inspectoratul General al Poliției a raportat însă 236 de încălcări ale legislației electorale, printre care fotografierea buletinelor de vot, agitație electorală interzisă, deteriorarea sau scoaterea buletinelor din secții, afișaj electoral neautorizat, transportarea organizată a alegătorilor, suspiciuni de corupere, încălcarea dreptului la vot și împiedicarea activității organelor electorale.

Conform datelor preliminare, la urne s-au prezentat peste 1,608 milioane de alegători, ceea ce reprezintă 52,2% din totalul persoanelor înscrise pe liste.

În țară, cea mai mare rată de participare a fost înregistrată în raionul Criuleni – 50,85%, iar cea mai scăzută în raionul Cantemir – 37,52%.

În Chișinău au votat 375.533 de alegători, adică 54,72% din cei înscriși pe liste.

În secțiile de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului s-au prezentat 12.266 de persoane.

La secțiile din străinătate au votat peste 280.000 de alegători.

Profilul alegătorilor arată că 53,17% dintre participanții la vot au fost femei și 46,83% bărbați. Distribuția pe vârste arată o prezență mai mare în segmentul 36-45 de ani (23%), urmat de 26-35 de ani (17%) și 46-55 de ani (17,8%).

Până la această oră, CEC a procesat 99,91% din procesele-verbale, urmând să fie recepționate ultimele două documente privind votul prin corespondență.

Comisia a anunțat că, odată cu centralizarea finală, vor fi prezentate rezultatele preliminare obținute de concurenții electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #mandate parlament #rezultate alegeri

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.