O nouă Strategie Națională pentru Apărare a României urmează să fie transmisă Parlamentului pentru aprobare, iar documentul ar urma să menționeze Federația Rusă drept o amenințare. Presa de peste Prut scrie că documentul anterior vizează consolidarea potențialului militar în vecinătatea României de către Federația Rusă, imixtiuni ostile și comportamente ofensiv/agresive ale unor entităţi statale ale căror interese sunt contrare celor ale țării noastre și modificările poziţiilor unor aliaţi privind raportarea la Federația Rusă.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională a României, Cristian Diaconescu, precizează că Rusia va fi inclusă printre amenințările la adresa securității naționale a țării în proiectul viitoarei Strategii Naționale de Apărare, aceasta fiind „o reacție absolut normală”.
„Pentru cine cunoaște practica asertivă a Federației Ruse, politica sa este de a escalada (…) Federația Rusă știe că militar nu se poate confrunta cu șanse de succes cu NATO și atunci testează soliditatea Alianței Nord-Atlantice în legătruă cu statele de frontieră, care sunt ținta Federației cu variate modalități de acțiune. Nu este un război hibrid, sunt scenarii hibride, variate teme care ar urma să creeze vulnerabilități, de la desfășurarea comerțului la democrația alegerilor prin vot”, a explicat Cristian Diaconescu la Digi24.
Strategia este în curs de redactare și urmează să fie transmisă Parlamentului pentru aprobare.
Strategia României 2020-2024
Federația Rusă apare și în Strategia Națională de Apărare 2020-2024. Documentul menționează, la capitolul Amenințări, că „Noile provocări cu impact asupra mediului de securitate prefigurează tot mai accentuat tendinţa adversarilor statali şi non-statali (entităţi informative, grupuri de interese sau presiune etc.) de a exploata capacitatea limitată a comunităților, și a societăţii în general, de a se proteja în faţa imixtiunilor ostile”. De asemenea, este subliniată „consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO (militarizarea Crimeii şi în general, a bazinului Mării Negre de către Federația Rusă, desfăşurarea exerciţiilor militare şi consolidarea capabilităţilor prin intermediul cărora pot fi desfăşurate operaţiuni ofensive şi defensive, de către aceasta), generează provocări majore la adresa intereselor strategice naţionale vizând securizarea frontierelor UE şi NATO şi, respectiv, asigurarea securităţii energetice şi a stabilităţii în Regiunea Mării Negre”.
Este menționat și un comportament „ofensiv/agresiv, inclusiv în plan economic”, însă „al unor entităţi statale ale căror interese sunt contrare celor ale țării noastre”, fiind precizat că „blocajele în parcursul european/transatlantic şi/sau perpetuarea instabilităţii în domeniul economic pot determina evoluţii cu impact securitar negativ în vecinătatea României şi în Regiunea Mării Negre”.
Federația Rusă mai este menționată referitor la potențiale influențe negative la adresa securității: „Temporizarea proceselor de adaptare a Alianţei la ameninţările din vecinătatea estică şi sudică, perpetuarea dezechilibrelor pe dimensiunea flancului estic şi modificările poziţiilor unor aliaţi privind raportarea la Federația Rusă prezintă potenţialul unor influenţe negative la adresa situaţiei de securitate a României”.
Ce spun experții
„Este o continuare, dacă vreți, firească a celor menționate cu privire la Federația Rusă în vechea Strategie de Apărare a României 2020-2024. Fără îndoială că va exista o actualizare, întrucât există diferențe semnificative între momentul redactării strategiilor precedente, 2020, față de momentul actual, 2025. În 2020 aveam anexarea Crimeii și ocuparea unei părți din Donbass, acum avem un război, în toată regula, la nordul Mării Negre, cu operațiuni militare la scară largă. Un război, nu? În toată regula, în Ucraina, cu o degradare fără precedent a relațiilor între Federația Rusă și statele comunității europene. Și atunci, în mod justificat, noua strategie de securitate care va purta semnătura președintelui Nicușor Dan, va ține cont de aceste elemente noi, în raport cu Federația Rusă. Adică este vorba de o actualizare”, a explicat analistul român de politică externă, Ștefan Popescu, pentru „Adevărul”.
Potrivit analistului român militar Ion Petrescu, menționarea statului în mod expres drept o amenințare la adresa securității înseamnă și „notificarea unui stat adversar că i se va răspunde proporțional cu provocările pe care le pune la cale în privința României. În plus, instituțiile de forță ale țării vor lua măsurile preventive necesare, pentru a reacționa eficient, în cazul unei surprinderi strategice”. De altfel, Rusia ar fi trebuit menționată în mod expres drept o amenințare din momentul în care „a desemnat – în doctrina sa militară – drept inamic, NATO, implicit toate țările membre”, mai punctează analistul militar.
Strategia Franței avertizează cu privire la un „război deschis împotriva inimii Europei”
Cea mai recentă revizuire a Strategiei naționale de apărare a Franței, dată publicității în luna iulie, menționează explicit riscul unui „război deschis împotriva inimii Europei”.
„În anii care vor urma și până în 2030, principala amenințare pentru Franța și europeni este riscul unui război deschis împotriva inimii Europei. În contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia și-a intensificat acțiunile ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni, depășind cadrul conflictului direct: intimidare nucleară, ingerință în sfera informațională, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenția arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de ingerință în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate și acțiuni pe teritoriul național”, se arată în revizuirea strategiei Franței.
Prioritățile SUA
Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare a Pentagonului plasează misiunile interne și regionale mai presus de combaterea adversarilor precum Beijingul și Moscova, potrivit unor surse citate de Politico la începutul lunii: „Putem vedea cum prioritățile americane se schimbă”, declară un diplomat NATO.
În urma invadării spațiului aerian al Poloniei, SUA s-au alăturat aliaților occidentali într-o declarație colectivă pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la incursiunea dronelor rusești în Polonia și pentru a acuza Moscova de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Provocările tot mai dese ale Rusiei pe flancul estic al NATO determină însă discuții mai clare cu președintele american Donald Trump în ceea ce privește apărarea comună, iar țările baltice ar fi cele mai vulnerabile, arată ultimele analize ale specialiștilor.
Președintele Donald Trump dă însă asigurări că va ajuta aceste state în cazul unor eventuale atacuri. El și-a exprimat dezaprobarea față de invadarea recentă a spațiului aerian al Estoniei de către un avion rusesc și a răspuns afirmativ, fiind chestionat într-o conferință de presă. „Da, o voi face, o voi face”, a spus președintele american, întrebat dacă va ajuta aliații NATO de la graniță Rusiei.
