Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a afirmat că Polonia și statele baltice au contribuit indirect la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, prin opoziția lor față de o propunere europeană de dialog cu Vladimir Putin în 2021. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru podcastul maghiar de stânga Partizán, critic la adresa guvernului de la Budapesta, relatează presa de peste Prut.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk și de aceea am dorit un nou format, în care să discutăm direct cu Putin în calitate de Uniune Europeană”, a declarat fosta cancelară.

Ea a precizat însă că planul a eșuat, deoarece nu a fost susținut de toate statele membre:

„Unii nu l-au susținut. Acestea au fost în primul rând statele baltice, dar și Polonia s-a opus. Aceste țări se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”, a adăugat Merkel.

Fosta lideră germană a mai spus că pandemia de COVID-19 a contribuit la deteriorarea comunicării între liderii europeni și Moscova, subliniind că „lipsa întâlnirilor față în față a împiedicat compromisul”.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica din perioada mandatului său față de Rusia, afirmând că Acordul de la Minsk a avut rolul de a stabiliza Ucraina și de a preveni un conflict deschis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Declarațiile fostei cancelare au fost respinsе cu vehemență de liderii polonezi, care au negat orice vină în declanșarea războiului. Oficialii de la Varșovia au amintit că Rusia a comis deja acte de agresiune împotriva Ucrainei înainte de 2021, inclusiv anexarea Crimeei în 2014.

#Angela Merkel #Polonia #Ucraina

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china