Antonina Samoil, fostă angajată a Ministerului Afacerilor Interne și una dintre persoanele vizate în discuțiile publice privind platforma TUX, a venit cu o reacție fermă în urma acuzațiilor care i se aduc. Într-un mesaj public, aceasta a respins informațiile potrivit cărora ar fi implicată în conducerea sau administrarea platformei.

„Eu nu fac parte din conducerea platformei TUX și nu am niciun rol administrativ sau decizional. Nu am înșelat pe nimeni”, a declarat Antonina Samoil, precizând că s-a alăturat platformei în mod voluntar, în luna februarie 2025, după ce a văzut postări ale utilizatorilor care anunțau câștiguri.

Ulterior, spune ea, a fost contactată de o persoană din echipa platformei, care i-a propus să țină lecții de instruire online pentru utilizatori. Pentru aceste sesiuni, era plătită, însă afirmă că rolul său a fost strict informativ.

„Am explicat pașii de înregistrare, depunere, retragere și utilizare a platformei, dar nu am gestionat fonduri și nu am luat decizii”, a adăugat Samoil.

Aceasta susține că acuzațiile ar proveni de la persoane care ar fi încercat să fraudeze sistemul prin conturi multiple și care, în contextul noilor cerințe privind verificarea identității și respectarea normelor fiscale, încearcă să devieze atenția prin atacuri nefondate.

„Sunt în Chișinău, nu am fugit nicăieri și, dacă voi fi citată, mă voi prezenta în fața organelor de drept pentru a oferi explicațiile necesare și dovezile aferente”, a declarat Antonina Samoil.

Mesajul său vine în contextul în care tot mai multe voci din spațiul public cer clarificări privind activitatea platformei TUX, despre care există suspiciuni legate de legalitatea operațiunilor financiare și promisiunile de câștig.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți

#acuzatii #platforma #TUX

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.