Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a elaborat un nou raport privind corupția în sectorul media din Republica Moldova și a evaluat implementarea recomandărilor din Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova”.

Raportul de progres nr. 2 pentru Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova” conține 42 de recomandări adresate mai multor instituții din Republica Moldova, ce vizează eliminarea lacunelor și a deficiențelor sistemice identificate de CCIA.

Potrivit acestuia, numirea guvernatorului BNM pe 22 decembrie 2023 nu a urmat o procedură transparentă și bazată merite, așa cum a fost recomandat de CCIA.

Procuratura Generală încă nu asigură că toate solicitările către Interpol sunt întemeiate și nu sunt motivate politic. PG a reiterat poziția sa exprimată în Raportul de progres nr. 1, conform căreia nu are competență procedurală în soluționarea problemelor legate de urmărirea penală, adăugarea sau eliminarea unei persoane de pe lista internațională de căutare, atribuții care revin procurorului de caz, în colaborare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La fel, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției nu au constituit un grup comun care să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

În plus, CCIA nu a primit răspuns de la Cancelaria de Stat, dacă Guvernul Republicii Moldova finanțează suplimentar organele de drept pentru acoperirea cheltuielilor legate de traducere și contractarea specialiștilor (de exemplu, experți financiari).

De asemenea, până în prezent, nu a fost emis niciun raport al FMI pentru a examina eficiența eforturilor BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor. Prin urmare, recomandarea este considerată neimplementată. CCIA nu a primit nicio dovadă că Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a elaborat o propunere de proiect adresată autorităților sau partenerilor de dezvoltare pentru a solicita asistență în dezvoltarea mecanismului de publicare a hotărârilor Judecătoriei Economice și ale Curții de Apel Economice.

Rata de implementare a recomandărilor raportului după 24 de luni este următoarea: 22 de recomandări (52%) au fost implementate integral, 8 recomandări (19%) au fost implementate parțial și 12 recomandări (29%) nu au fost implementate. Pentru mai multe, inclusiv despre ce nu a modificat Parlamentul în legi, aflați în raportul integral care poate fi accesat aici.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.Comitetul analizează informații din surse sigure și elaborează rapoarte în care oferă recomandări de optimizare a eficienței eforturilor anticorupție din țară. Ulterior, Comitetul evaluează gradul de implementare a recomandărilor de instituțiile de stat și actorii vizați, făcându-și publice aprecierile. Misiunea CCIA este de a consolida înțelegerea Republicii Moldova cu privire la problemele generale și specifice în ceea ce privește corupția mare și să sporească capacitatea statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor Republicii Moldova.

#anticorupție #CCIA #raport

Un fermier din satul Hagimus, raionul Căușeni, a reușit să crească în acest an un harbuz de 74 de kilograme. Sergiu Surschi și-a depășit astfel propriul record, stabilit anul trecut, când a recoltat un pepene verde de 40 de kilograme, exemplar înregistrat la Agenția Recordurilor din Republica Moldova.

Harbuzul crescut în acest an are un diametru de 206 centimetri, iar înălțimea și lățimea ajung la aproximativ 80 și, respectiv, 45 de centimetri.

Pasiunea lui Sergiu Surschi pentru harbujii giganți a început după ce a văzut la televizor povestea unui fermier din Spania, care reușise să crească un pepene verde de 107 kilograme. Impresionat de rezultat, moldoveanul a luat legătura cu fermierul spaniol și a cumpărat trei semințe din soiul american Carolina Cross.

„Am plantat semințele în luna mai, iar pe la mijlocul lui iunie pepenele era cât un bob de mazăre. Doar una dintre semințe a prins, dar iată că a dat un rezultat spectaculos”, povestea fermierul anul trecut.

Atunci, Sergiu Surschi își propunea să ajungă la un harbuz de 100 de kilograme și se pare că este tot mai aproape de obiectiv.

Soiul Carolina Cross este cunoscut pentru fructele sale de dimensiuni impresionante. În condiții favorabile de cultivare, fructele pot ajunge la 90–119 kilograme, iar exemplarele crescute special pentru competiții pot depăși această greutate.Soiul își are originea în Statele Unite și este asociat în special cu Carolina de Nord. Fructele au o formă alungită, coajă verde cu dungi mai închise și miez roșu.

Pentru a ajunge la dimensiuni impresionante, Carolina Cross are nevoie de multă lumină, temperaturi ridicate, apă suficientă și un sol fertil. Planta dezvoltă vreji lungi și are nevoie de mult spațiu pentru a se dezvolta.

Potrivit informațiilor publicate de Universitatea de Stat din Carolina de Nord, un exemplar din soiul Carolina Cross a ajuns la aproximativ 119 kilograme.

Greutatea finală a unui astfel de harbuz depinde însă de mai mulți factori, printre care genetica, vremea, irigarea, fertilizarea solului și durata perioadei de vegetație.