Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Dosarul „kuliok”, amânat pe termen nedefinit. Cum ar putea influența procesul după revenirea lui Plahotniuc

10 Oct. 2025, 13:33
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
10 Oct. 2025, 13:33 // Politica //  Realitatea.md

După ce Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova, au apărut speculații că el ar putea fi audiat ca martor în dosarul cunoscut generic sub numele „Kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru presupusa mituire de către oligarh. Procesul este suspendat încă din vară.

Chiar Plahotniuc a fost cel care a anunțat că ar putea depune mărturii în acest dosar. Într-un interviu acordat portalului „Tribuna” în 2022, el a declarat că nu poate spune ce era în sacoșa neagră pe care i-a oferit-o lui Dodon în iunie 2019, atâta timp cât există probabilitatea că va trebui să dea depoziții în instanță, scrie Radio Europa Liberă.

În același interviu, fostul lider democrat spunea că a aflat că va fi acuzat de mituirea lui Dodon, iar, în opinia lui, astfel oamenii legii ar încerca să-i dea de înțeles „ce declarații ar fi indicat să facă referitor la conținutul sacoșei”. Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat recent că în unul din cele patru dosare penale, Plahotniuc este, într-adevăr, învinuit de coruperea fostului președinte.

După ce politicianul a fost reținut în Grecia, în luna iulie 2025, liderul PSRM a declarat de mai multe ori că „îl așteaptă în instanță”. Dosarul însă bate pasul pe loc la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Ultimele trei ședințe, planificate pentru sfârșitul lunii iunie, au fost amânate, iar o nouă înfățișare nu a fost programată.

La solicitarea Europei Libere, CSJ a explicat că ședințele „au fost amânate pe o perioadă nedeterminată din cauza imposibilității constituirii completului de judecători”. Pe 24 iunie, unul din cei trei magistrați care examinau dosarul lui Dodon – Ion Malanciuc, a fost numit judecător la Curtea Constituțională. În același timp, alți judecători de la CSJ erau vara în concediu.

„Volumul sporit de activitate al instanței, generat de numărul mare de dosare aflate în procedură, de complexitatea acestora și de necesitatea examinării cu prioritate а cauzelor urgente, face imposibilă, lа acest moment, stabilirea unei date pentru următoarea ședință de judecată”, se arată în răspunsul semnat de președinta interimară a CSJ, Stela Procopciuc.

Ce spun părțile despre posibila audiere a lui Plahotniuc

Sursa citată relatează că, la întrebarea dacă la această etapă este posibil ca Plahotniuc să fie inclus în lista martorilor, Procopciuc a răspuns că acest aspect este „exclusiv de competența completului de judecată și urmează a fi soluționat nemijlocit la ședințele publice de judecată”.

Serviciul de presă al PA a spus Europei Libere că dosarul se află la etapa audierii martorilor apărării, fără să precizeze dacă acuzarea va insista ca Plahotniuc să depună declarații în instanță.

De asemenea, Europa Liberă l-a întrebat pe unul dintre avocații lui Igor Dodon – Nicolae Posturusu, ce poziție va avea apărarea dacă acuzarea va solicita ca Plahotniuc să fie audiat sau dacă înșiși avocații vor cere asta. Posturusu a răspuns că apărarea vrea să vadă mai întâi cum vor face procurorii și apoi va decide cum va proceda mai departe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul cunoscut publicului larg cu denumirea „kuliok” a fost pornit în primăvara lui 2022 în baza unor înregistrări video din 2019, în care liderul democrat, Vladimir Plahotniuc, încearcă să-i ofere lui Igor Dodon, pe atunci șef al statului, o sacoșă neagră. Procurorii spun că Dodon a primit de la oligarh între 600.000 și un milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor, pentru ca în schimb să-l ajute să scape de dosarele penale din Rusia și să creeze o coaliție de guvernare cu Partidul Democrat, după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Igor Dodon susține că imaginele sunt trucate și că, de fapt, el purta negocieri cu Plahotniuc doar ca să-i sustragă atenția de la formarea coaliției dintre Partidul Socialiștilor și blocul „ACUM”.

Dosarul a ajuns pe masa magistraților în octombrie 2022. La început, a fost examinat de Vladimir Timofti, Ghenadie Plămădeală și Anatolie Țurcan. În februarie 2023, primii doi au demisionat, alături de alți 18 magistrați de la CSJ, care nu au fost de acord să treacă evaluarea extraordinară – vetting. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a transferat temporar la CSJ judecători din instanțele inferioare și cazul a fost preluat de un complet format din Anatolie Țurcan, Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc. Vara trecută, Anatolie Țurcan a picat vettingul și a fost suspendat din funcție, iar ulterior – demis. Locul lui din complet a fost luat de Stella Bleșceaga.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.