Mai mult de jumătate dintre ambulanțele Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă și Prespitalicească (CNAMUP) sunt învechite, ceea ce pune în pericol capacitatea de intervenție rapidă în caz de urgență. Deși autoritățile au procurat 209 ambulanțe noi în ultimii patru ani, parcul auto rămâne insuficient pentru necesitățile actuale.

Directorul CNAMUP, Iurie Crasiuc, a declarat pentru Teleradio-Moldova că instituția are nevoie de cel puțin o sută de ambulanțe suplimentare pentru a putea asigura un răspuns eficient la urgențele populației.

„Pentru asta sunt necesare surse financiare considerabile. Am fi foarte mulțumiți dacă s-ar reuși măcar o sută de ambulanțe în plus. Sperăm că, începând cu anul viitor, vor fi alocate anual resurse speciale pentru procurarea a 50-60 de autosanitare dintr-un fond de rezervă destinat Serviciului Național de Asistență Medicală Urgentă”, a menționat Crasiuc.

În prezent, parcul CNAMUP numără circa 430 de ambulanțe, însă gradul de uzură a ajuns la 60%. În turele zilnice activează aproximativ 270 de echipe medicale, la care se adaugă opt echipe de consultare și transport intraspitalicesc. Problema uzurii nu este singura: semnalele luminoase și acustice nu garantează întotdeauna prioritate în trafic, iar între 30 și 50 de ambulanțe sunt avariate anual în accidente rutiere, transmite radiomoldova.md.

„Este nevoie, în fiecare an, de reînnoirea a cel puțin 60-100 de ambulanțe. Altfel, riscăm să nu putem asigura continuitatea serviciului”, a adăugat directorul CNAMUP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulanta #ambulante uzate #Iurie Crasiuc

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.