Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că aproximativ o treime dintre medicii şi asistentele medicale din Europa se confruntă cu depresie sau anxietate, o rată de cinci ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Informațiile sunt prezentate într-un comunicat al filialei europene a OMS.

„Mai mult de unul din 10 lucrători din domeniul sanitar s-a gândit să îşi ia viaţa sau să se rănească. Aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului, asistentele medicale și femeile medici sunt mai predispuse la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați dezvoltă mai frecvent dependență de alcool.

Studiul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 27 de țări ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, indică și o expunere crescută la violență și intimidare: o treime dintre angajați s-au confruntat cu amenințări sau agresiuni la locul de muncă, cele mai frecvente cazuri fiind înregistrate în Cipru, Grecia și Spania. De asemenea, 10% au raportat violență fizică sau hărțuire sexuală în ultimul an.

OMS susține că unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar 32% dintre medici și un sfert dintre asistente au contracte temporare, ceea ce amplifică nesiguranța profesională.

Hans Kluge avertizează că această criză de sănătate mintală reprezintă „o amenințare directă la adresa sistemelor de sănătate europene”.

Pentru a contracara fenomenul, OMS propune măsuri precum toleranța zero față de violență și hărțuire în spitale, reformarea orelor suplimentare și accesul garantat la servicii de sănătate mintală confidențiale.

Directorul OMS subliniază că, având în vedere deficitul de aproximativ un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, pierderea personalului din cauza epuizării, disperării sau violenței nu este o opțiune: „Nu ne putem permite să îi pierdem”.

#Europa #medici #OMS #stres

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.