Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la evenimentul dedicat celei de-a 35-a aniversări a Comisiei de la Veneția, unde a ținut un discurs extins despre amenințările actuale la adresa democrațiilor europene și despre eforturile Republicii Moldova de a le contracara.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice”, a declarat șefa statului, mulțumind Comisiei pentru sprijinul oferit de-a lungul anilor Republicii Moldova în elaborarea Constituției, reformarea legislației și lupta împotriva corupției.

Maia Sandu a subliniat că, în prezent, democrațiile din Europa se confruntă cu două amenințări majore: războiul purtat de Rusia împotriva valorilor europene și slăbiciunile cadrului democratic în fața transformărilor din spațiul digital.

„Ceea ce oamenii din Moldova au construit — cu sprijinul dumneavoastră — este în pericol. […] Rusia duce un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite”, a avertizat Sandu.

Șefa statului a descris în detaliu modul în care Moscova a acționat pentru a influența alegerile din Republica Moldova, folosind interpuși, partide politice finanțate extern, criptomonede și ferme de troli. „Alegerile au devenit noua linie a frontului. Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid”, a spus ea.

Un exemplu oferit a fost descoperirea unui portofel digital cu peste 100 de milioane de euro, folosiți pentru acțiuni ilegale: dezinformare online, organizarea de proteste și cumpărarea de voturi. Sandu a denunțat și implicarea clerului în propagandă politică, precum și amenințările primite de judecători și procurori care anchetau cazuri de corupție electorală.

„Cum ne putem apăra împotriva subminării democrației fără a ne trăda propriile principii democratice?”, a întrebat retoric Președinta, subliniind complexitatea dilemelor cu care se confruntă astăzi democrațiile.

Maia Sandu a declarat că Moldova a adoptat măsuri concrete pentru prevenirea și expunerea interferenței: blocarea canalelor de finanțare ilegală, interzicerea participării la alegeri a organizațiilor politice succesoare ale unui partid declarat neconstituțional și destructurarea rețelelor care planificau violențe sau acte de sabotaj.

„A funcționat. Moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege. Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace”, a declarat Sandu.

Totodată, președinta a avertizat că succesul obținut este doar temporar: „Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi. […] Dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, vom pierde.”

În încheiere, Maia Sandu a făcut apel la Comisia de la Veneția și la partenerii internaționali pentru un efort comun în adaptarea legislației democratice la noile realități: „Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede.”

Potrivit șefei statului, Republica Moldova este pregătită să împărtășească lecțiile învățate cu alte democrații aflate sub presiuni similare, pentru că apărarea democrației este un proiect colectiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adresare Maia Sandu #comisia de la veneția #discurs

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.