Orașul Chișinău, numit și „orașul din piatră albă”, celebrează astăzi Hramul. Această tradiție a început în 1995, când sărbătoarea era marcată în a doua duminică a lunii octombrie. Cinci ani mai târziu, în anul 2000, s-a stabilit oficial ca Hramul orașului să fie marcat în fiecare an pe 14 octombrie, de sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului, transmite IPN.

Programul primei serbări a Hramului orașului Chișinău pe 14 octombrie 2000 a început cu oficierea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului, la Catedrala Mitropolitană, urmată de Liturghie, tradiție care se păstrează și astăzi. După depunerile de flori și discursurile oficiale, a urmat un program cultural-artistic și inaugurarea mai multor obiective de infrastructură.

Regretatul poet Dumitru Matcovschi a comparat Chișinăul cu un colț de rai: „Știu că sunt orașe mari /unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic/Chișinăul meu cel mic!”. Compozitorul Eugen Doga a declarat că multe state și-ar dori să aibă o așa capitală frumoasă precum Chișinăul și că are multe motive pentru a crede într-un viitor frumos al orașului.

Din noiembrie 2019, primar general al municipiului Chișinău este Ion Ceban, care își exercită în prezent al doilea mandat. Printre cei mai longevivi primari ai orașului au fost: Carol Schmidt – 26 de ani neîntrerupt (1877-1903) , Dimitrie Lovcinski – 14 ani (în trei termene distincte: între 1825-1830, 1834-1836 și 1843-1845), Dimitrie Mincu – 13 ani (în perioada 1849-1854 și apoi în 1858-1860 și 1861-1866), Serafim Urechean – 11 ani (din 1994 și până în 2005) și Dorin Chirtoacă – 10 ani (2007-2017).

Data de 14 octombrie este declarată nelucrătoare în capitală, iar pentru locuitorii și vizitatorii orașului este organizat program de manifestări cultural-artistice.

Între 11:15 și 12:30 – Concertul–Meditație „Rugă”, susținut de Corul „Adimus” și elevii Școlii de Arte „Valeriu Poleakov”.
De la 12:45 – Spectacolul pentru copii „Mărgăritare – copiii cântă pentru copii”, cu participarea tinerilor muzicieni ai Liceului „Ciprian Porumbescu”.
Între 14:00 și 18:00 – Ansambluri folclorice și interpreți de muzică populară vor evolua în cadrul programului „Hora Chișinăului”.

Seara va fi dedicată muzicii și dansului. De la ora 19:45, pe scenă vor urca Frații Advahov și Orchestra, urmați de Lupii lui Calancea & Guz. Sărbătoarea se va încheia cu un spectacol grandios – „Epic Symphonic”, dirijat de Dumitru Cârciumaru, cu participarea artiștilor Mariana Bulicanu, Arina Mura, Marcus Lawyer, DJ Guarja și DJ Tayana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipa RLIVE va difuza în direct programul complet al zilei de 14 octombrie, de la liturghie și până la ultimul artist care va urca pe scenă.

#hram #hramul Chișinăului

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot