Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Ura față de colegii de la locul de muncă a fost declarată benefică pentru carieră

08 Nov. 2025, 13:33
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2025, 13:33 // Economie //  Realitatea.md

În mediul profesional ultracompetitiv, rivalitățile între colegi nu sunt doar inevitabile, ci pot chiar impulsiona performanța și dezvoltarea personală. Potrivit mai multor specialiști și exemple din marile corporații, o doză moderată de competiție și chiar de „ură profesională” poate avea efecte surprinzător de pozitive asupra carierei, scrie Business Insider.

Henry Kirk, fost dezvoltator software și manager la Amazon și Google, spune că de-a lungul carierei sale a avut câțiva rivali direcți. „Uneori oamenii voiau să concureze cu mine pentru o poziție mai influentă. E pur și simplu natura jocului, când lucrezi cu persoane ambițioase”, afirmă el. Deși rivalitățile l-au epuizat în anumite momente, Kirk recunoaște că acestea i-au oferit motivația de a deveni mai bun: „Un rival e semnul că ești pe drumul cel bun.”

Cazurile din industria tehnologică confirmă ideea. Rivalitățile dintre Steve Jobs și Bill Gates, Elon Musk și Sam Altman, sau Mark Zuckerberg și Jack Dorsey au marcat evoluția companiilor pe care le conduc. Competiția acerbă dintre acești lideri a dus la inovații și la avansuri rapide într-un domeniu în care stagnarea poate fi fatală.

Un studiu realizat în Marea Britanie în 2019, pe un eșantion de 7.000 de angajați, arată că șase din zece persoane au cel puțin un „dușman la locul de muncă”. Mai mult de 40% recunosc că au mai mulți, iar 8% consideră că aproape toți colegii lor le sunt rivali.

Psihiatrul Ashwini Nadkarni, vicepreședinte al Departamentului de Dezvoltare Profesională la Mass General Brigham din Boston, spune că „atunci când există o resursă limitată, cum ar fi o promovare, competiția poate deveni un catalizator pentru performanță”. Totuși, ea avertizează că rivalitatea trebuie menținută în limite sănătoase: „Când scopul devine doar depășirea persoanei, nu atingerea unui obiectiv, competiția se transformă în conflict personal.”

Rivalitățile profesionale pot lua forme diverse. Unele sunt deschise, directe, altele mocnesc ani întregi sub o politețe aparentă. Pentru unii, rivalul este un coleg care le fură ideile sau își asumă meritele muncii altora. Pentru alții, este o persoană incompetentă care le îngreunează munca zilnică.

Meg, o consultată în vârstă de 35 de ani, povestește că a fost nevoită să lucreze ani întregi cu un coleg care i-a furat o idee și a prezentat-o drept a lui. Relația s-a deteriorat treptat, dar, în final, Meg spune că experiența a învățat-o să-și apere mai bine munca și să devină mai fermă. „Acum am propria afacere. Cred că rivalul meu nu suportă să vadă că am reușit”, mărturisește ea.

Există și cazuri în care rivalitățile se transformă în respect reciproc. Maureen, o fostă angajată într-o companie FinTech, a început prin a se confrunta cu un coleg ostil, dar, odată cu venirea unui nou șef autoritar, cei doi au găsit un dușman comun și au devenit aliați. „La final chiar am ajuns să-l plac”, spune ea.

Pentru unii, rivalitatea poate acționa ca o oglindă distorsionată. Compararea constantă cu ceilalți poate duce la ceea ce Nadkarni numește „dismorfie profesională” – sentimentul că nu ești niciodată suficient de bun, indiferent de realizări.

Pe de altă parte, un mediu de lucru care recunoaște competiția sănătoasă și o transformă în colaborare poate obține rezultate excepționale. Companiile care încurajează obiective clare și comunicarea deschisă reduc riscul ca rivalitățile să devină toxice.

Cait, o tânără din vânzări, a reușit să-și transforme o experiență negativă într-o oportunitate. După ce un coleg mai în vârstă a încercat să-i paseze responsabilitățile, Cait a semnalat problema conducerii. Rezultatul? Managerii au observat cât de mult făcea ea, iar recunoașterea nu a întârziat să apară.

Chiar și în jurnalism, competiția poate fi aprigă. Un reporter povestește cum a avut un „dușman profesional” de la o publicație rivală care îl critica public pe rețelele sociale. Deși tensiunea era epuizantă, aceasta i-a oferit motivația de a-și perfecționa rapid abilitățile.

Specialiștii spun că cel mai important este modul în care este gestionată competiția. O rivalitate poate deveni o sursă de stres și epuizare sau, dimpotrivă, o forță care inspiră progres și excelență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:11
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:11 // Slider //  Ana Panaguța

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!