România este aproape să preia Portul Giurgiulești, aflat la granița cu județul Galați.
„Suntem acum în discuții și pentru achiziția Portului Giurgiulești din Republica Moldova. Este foarte strategic poziționat. Teoretic, suntem în semnarea contractului. Am avut o discuție cu cei (n.r. de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare), le-am făcut o ofertă și a fost acceptată. Sunt câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească și cei din Republica Moldova. Va trebui să prelungească durata de exploatare a portului, care e până în 2030 astăzi. Ca să aibă sens investiția, să fie profitabilă și pentru România, trebuie să avem garanția că putem exploata și după 2030. Ei sunt deschiși și vor face această modificare cât mai curând posibil”, a declarat ministrul român al Transporturilor, Ciprian Șerban, pentru DCNews.
Urmează să aibă loc o discuție săptămâna viitoare cu Vladimir Bolea care conduce Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
România și-a prezentat interesul pentru preluarea Portului de la Giurgiulești încă din 2023, acesta jucând un rol-cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina.
Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.
„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.
Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.
Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.
