În cadrul primei ședințe a Parlamentului de legislatura a XII-a, a fost oficial constituită fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Deputata Doina Gherman, care va fi președintele fracțiunii, a prezentat componența și a anunțat totodată un plan de zece acțiuni prioritare pe care echipa sa își propune să le realizeze în primele 100 de zile de activitate legislativă.

„În componența numerică de 55 de deputați… sper să vă placă. Ne dorim un Parlament care să lucreze pentru oameni, prin decizii care schimbă viața cetățenilor în bine, a declarat Doina Gherman, în numele fracțiunii PAS.”, a spus Gherman, înainte de a citi lista membrilor fracțiunii.

PAS își propune un început de mandat axat pe rezultate concrete și vizibile pentru cetățeni.

Cele 10 acțiuni prioritare pentru primele 100 de zile sunt:
Finalizarea construcției a 200 de kilometri de drumuri locale;
Lansarea voucherului pentru tineri, în valoare de 2.000 de lei, pentru activități culturale și sportive;
Renovarea primelor 20 de școli model din țară;
Deschiderea a 50 de cantine sociale pentru persoanele vulnerabile;
Finanțarea suplimentară a 100 de curți din Chișinău;
Extinderea criteriilor legii privind repatrierea diasporei;
Crearea unui fond special pentru contribuțiile proprii ale autorităților locale în proiecte de dezvoltare;
Majorarea plafonului întreprinderilor neplătitoare de TVA la 1,5 milioane de lei;
Adoptarea legislației pentru sprijinirea micilor producători, inclusiv: rafturi dedicate în supermarketuri, promovarea brandului „Produs în Moldova” și construcția a cinci piețe agroalimentare regionale;
Scutirea de la plata impozitului pe venit a cheltuielilor pentru studii și perfecționare profesională, în limita a 20.000 de lei anual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Doina Gherman #PAS #ședința Parlament

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.