Deși războiul din Ucraina continuă cu o intensitate ridicată, Rusia pare să se pregătească deja pentru o nouă confruntare militară de amploare. General-locotenentul Alexander Sollfrank din cadrul Bundeswehr a avertizat că Kremlinul își restructurează forțele terestre, investește în noi capacități și își antrenează trupele în perspectiva unui posibil conflict major în viitorul apropiat.

Generalul german consideră că susținerea Ucrainei nu mai poate fi privită ca un gest de solidaritate, ci ca o necesitate de securitate colectivă. Ajutorul – militar, financiar sau logistic – trebuie calibrat astfel încât să reducă presiunea rusă și să prevină extinderea agresiunii.

Un război de uzură fără progrese semnificative

Pe front, situația rămâne aproape neschimbată. Niciuna dintre părți nu a obținut câștiguri teritoriale notabile, iar ofensiva rusă din vară nu și-a atins obiectivele. În schimb, ambele armate își concentrează eforturile pe atacuri cu rachete și drone împotriva infrastructurii civile, într-o încercare reciprocă de a epuiza capacitățile logistice ale adversarului.

Analiștii militari estimează că, în lunile următoare, nu sunt așteptate evoluții majore pe teren, din cauza limitărilor operative ale trupelor ruse și a deficitului de personal cu care se confruntă Ucraina.

Germania își propune cea mai puternică armată convențională din Europa

În acest context, Germania își reafirmă ambiția de a deveni principalul garant al securității europene. Planurile Berlinului includ extinderea armatei la 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști, modernizarea structurii de comandă, reducerea birocrației și integrarea accelerată a tehnologiilor militare de ultimă generație.

„Suntem experți în reduceri, dar acum avem nevoie de un efort uriaș pentru a construi ceea ce este necesar”, a subliniat Sollfrank, referindu-se la necesitatea adaptării rapide a apărării europene la noile realități geopolitice.

Pe plan financiar, Uniunea Europeană ia în considerare utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei. Propunerea vizează acordarea unui împrumut fără dobândă pentru consolidarea industriei sale de apărare, însă inițiativa este contestată de Banca Centrală Europeană și de unele state membre, care invocă riscuri juridice și precedente periculoase.

Diplomația americană în impas. Rolul lui Trump, incert

Pe fondul acestor tensiuni, planurile unui posibil summit între președintele american Donald Trump și Vladimir Putin au fost suspendate, alimentând incertitudinile legate de implicarea Washingtonului în negocierile de pace. Deși o convorbire recentă părea să pregătească o întâlnire la Budapesta, Kremlinul a respins condițiile propuse de SUA.

Ca urmare, secretarul de stat Marco Rubio a anulat o întrevedere cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, iar un oficial de la Casa Albă a confirmat că summitul Trump–Putin „nu va avea loc în viitorul apropiat”.

În același timp, Kievul continuă să preseze administrația Trump pentru furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune, precum Tomahawk, însă președintele american ezită, sperând într-o înțelegere directă cu Moscova – perspectivă care, deocamdată, pare nerealistă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#războiul din Ucraina #Uniunea Europeana

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.