În satul Suruceni, raionul Ialoveni, Galina Vremea a transformat o încăpere veche într-o afacere locală de succes – Vremealux SRL, o brutărie unde se coc zilnic plăcinte, pâine și produse de patiserie.

Galina Vremea activează în domeniul alimentației publice încă din 1989, când a absolvit profesia de tehnolog în alimentația publică. În 2016, a decis să pornească pe cont propriu, luând în chirie vechea brutărie a satului. De atunci, pasiunea ei pentru produse gustoase și clienți mulțumiți a crescut odată cu afacerea.

„Îmi aduce satisfacție când lucrez cu lucrătorii mei împreună și producem plăcinte gustoase, fierbinți, iar cumpărătorul este mulțumit”, menționează antreprenoarea.

Pentru a-și dezvolta afacerea și a face producția mai eficientă, Galina Vremea a aplicat la produsul de finanțare FACEM Investiții Sustenabile BGK, obținând un credit în valoare de 196000 lei pentru instalarea unui sistem fotovoltaic.

Antreprenoarea a beneficiat și de un business voucher de 1000 euro pentru elaborarea planului de afaceri.

„Un plan de afacere este foarte important pentru întreprindere, pentru ca să-ți poți planifica cheltuielile, riscurile și beneficiile, care le poți avea de la acest plan”, a concluzionat Galina Vremea.

Orice antreprenor interesat de sustenabilitate, poate accesa un credit preferențial prin produsul „FACEM Investiții Sustenabile BGK”! Produsul oferă credite de până la 375.000 Euro, cu dobândă fixă avantajoasă pe toată perioada creditului: 5,5% în lei și 4,5% în euro.

Produsul de finanțare „FACEM Investiții Sustenabile BGK” este susținut de Uniunea Europeană, gestionat de Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) și implementat de către Guvernul Republicii Moldova, în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltare a Antreprenoriatului (ODA) și Solidarity Fund PL în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ODA #Vremealux SRL

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.