Cu o zi înainte de vizita lui Dmitri Kozak, pe un canal de Telegram, a apărut informația precum că așa-zisul ministru de Externe din Transnistria, Vitali Ignatiev, toată ziua a stat pe linie cu ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, cu speranța că diplomatul va reuși să-i organizeze o discuție cu șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse sau, pe scurt, „omul lui Vladimir Putin”. Ce ar fi răspuns însă Dmitri Kozak?

Potrivit canalului de Telegram cu link inserat, Dmitri Kozak a refuzat vreo discuție, motivând că el nu are când „să bea cognac Kvint și să mănânce caviar AquaTirovsk”. Astfel nu a avut loc „vizita anului” pe care miza pretinsa administrație de la Tiraspol.

„Comportamentul lui Kozak, în Transnistria, a fost interpretat ca un semn rău. Se pare că există probleme de neîncredere față de regiune”, scrie pe canalul de Telegram.

A doua zi Dmitri Kozak, pe data de 11 august curent, odată sosit la Chișinău, s-a întâlnit în primul rând cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după care cu socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, deputații BECS. După prima discuția, a făcut declarații de presă.

Pe același canal de Telegram, seara, s-a scris că, realizând că Tiraspolul va suferi un fiasco complet în legătură cu vizita lui Dmitri Kozak, Vitali Ignatiev, adică așa-zisul ministru de Externe, a fost trimis în grabă la Moscova. „Pentru filare. Se zvonește că, în această toamnă, Vladimir Putin o așteaptă pe Maia Sandu la Kremlin pentru a examina soarta schemelor transnistrene”.

Amintim că, în timpul interviurilor comune acordate presei ieri, Dmitri Kozak a declarat că „soluționarea conflictului transnistrean este treaba internă a Republicii Moldova”. „Rusia este gata să ofere asistență pentru ca dvs. (Moldova și Transnistria) să ajungeți la un acord, nu mai mult. La fel cum a fost până acum. Nu suntem pregătiți să înaintăm propriile condiții de reglementare a conflictului – acesta nu este al nostru, acesta este treaba voastră internă”, a punctat șeful adjunct al administrației prezidențiale.

Anterior, Tiraspolul se plângea pe un blocaj din partea Republicii Moldova și Ucrainei privind mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene, în contextul în care proprietarii trebuie să le înregistreze cu numere neutre, dacă vor să traverseze frontiere, dar și pe faptul că negocierile ar stagna tot din cauza Chișinăului. Maia Sandu l-ar fi asigurat pe Kozak că nu va avea loc niciun fel de blocaj.

Transnistria se plânge, într-un raport scandalos, pe presiuni din partea „statului vecin”: „Moldova evită un dialog”

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.