Consiliile Concurenței din România, Bulgaria și Republica Moldova au emis toate autorizările și avizele necesare pentru finalizarea tranzacției prin care Maspex România preia pachetul majoritar de acțiuni al companiei Purcari Wineries Public Company Limited. Potrivit unui raport al Purcari Wineries, publicat joi pe site-ul Bursei de Valori București, Maspex România a lansat, la 13 iunie 2025, o ofertă publică voluntară de preluare vizând achiziția a până la 98,38% din capitalul social emis al Purcari Wineries. Obiectivul ofertei a fost consolidarea poziției companiei Maspex în calitate de acționar strategic pe termen lung.

Perioada de subscriere s-a desfășurat între 16 și 30 iulie 2025. În urma acesteia, conform Agerpres, Maspex România a achiziționat 71,18% din acțiunile emise, ajungând, la 22 august 2025, la o deținere totală de 72,54% din capitalul social al Purcari Wineries.

„Consiliile Concurenței din România, Bulgaria și Republica Moldova au acordat autorizările corespunzătoare (ultima aprobare fiind comunicată la data de 5 noiembrie 2025), inclusiv avizele relevante în materie de control al concentrărilor economice/antitrust, autorizând astfel finalizarea tranzacției”, se precizează în raportul companiei.

Ultimul pas în procesul de reglementare constă în obținerea avizului Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din România, pentru care Maspex România a transmis notificarea pe 31 iulie 2025.

Grupul Purcari este unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din Europa de Est și cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din Republica Moldova. Este, totodată, singurul grup vitivinicol din regiune listat la Bursa de Valori București, sub simbolul WINE.

Maspex România face parte din Grupul Maspex, cea mai mare companie privată din industria alimentară din Polonia și una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, cu o istorie de peste trei decenii. Produsele Maspex sunt distribuite în peste 60 de țări de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii.

Compania este prezentă în România din 1996, sub denumirea inițială La Festa Internațional. În 2001, Maspex a demarat un amplu proces de modernizare a fabricii „Conserve SA” din Vălenii de Munte, județul Prahova, unde în 2008 a inaugurat un nou centru de producție, depozite și linii moderne de îmbuteliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maspex #Purcari

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.