Regizorul și producătorul român Tudor Giurgiu, fondator al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Galei Premiilor Gopo și al Asociației Romanian Film Promotion, subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare culturală, bazat pe colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.

Vorbind despre responsabilitatea de a susține cinematografia, Giurgiu declară: „Ținând cont de costurile filmelor, cred că este important să ai instituții solide, care înțeleg nevoia de a face film, e o misiune culturală, până la urmă, a fiecărui stat.”

În același timp, el atrage atenția că inițiativa trebuie să vină și din partea celor care creează:

„Nu stați și așteptați ca statul vă va finanța proiectele, în niciun caz. Mergeți în piață și căutați bani.”Această poziționare marchează o schimbare de paradigmă: cultura nu este doar responsabilitatea statului sau doar a sectorului privat, ci o cooperare activă între cele două, în care creatorii au responsabilitatea networkingului și a construirii de parteneriate.

Cea mai profundă parte a dialogului purtat în cadrul emisiunii „Realitatea românească” a atins procesul de documentare și realizare a filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din masacrul de la Fântâna Albă (1941). Un eveniment încă prea puțin cunoscut de publicul larg și în cultura română.

„Pădurea de molizi”, film despre recuperarea memoriei unui episod prea puțin cunoscut

Regizorul a vorbit despre procesul de documentare al filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din tragedia de la Fântâna Albă (1941).

„Am ajuns la subiect cumva din întâmplare. Eu nu știam ce s-a întâmplat în 1941, nu departe, la Fântâna Albă. Am văzut o emisiune și am spus: wow, habar nu aveam despre asta. Am început să citesc, să caut pe internet. M-a uimit și m-a șocat cruzimea.”

Documentarea a inclus filmarea ultimilor supraviețuitori ai masacrului:

„Am avut șansa să găsim ultimii doi supraviețuitori, aveau nouăzeci și ceva de ani. I-am filmat, am făcut un interviu cu amândoi, foarte emoționant.”

Din aceste fragmente de memorie vie s-a născut ideea centrală a filmului – povestea lui Gheorghe și Minodora, doi oameni separați de istorie, de deportări și de război, pentru mai bine de cincizeci de ani.

Filmul a fost prezentat pentru prima dată publicului din Republica Moldova în cadrul Zilelor Filmului Românesc 2025.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.