Regizorul și producătorul român Tudor Giurgiu, fondator al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Galei Premiilor Gopo și al Asociației Romanian Film Promotion, subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare culturală, bazat pe colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.

Vorbind despre responsabilitatea de a susține cinematografia, Giurgiu declară: „Ținând cont de costurile filmelor, cred că este important să ai instituții solide, care înțeleg nevoia de a face film, e o misiune culturală, până la urmă, a fiecărui stat.”

În același timp, el atrage atenția că inițiativa trebuie să vină și din partea celor care creează:

„Nu stați și așteptați ca statul vă va finanța proiectele, în niciun caz. Mergeți în piață și căutați bani.”Această poziționare marchează o schimbare de paradigmă: cultura nu este doar responsabilitatea statului sau doar a sectorului privat, ci o cooperare activă între cele două, în care creatorii au responsabilitatea networkingului și a construirii de parteneriate.

Cea mai profundă parte a dialogului purtat în cadrul emisiunii „Realitatea românească” a atins procesul de documentare și realizare a filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din masacrul de la Fântâna Albă (1941). Un eveniment încă prea puțin cunoscut de publicul larg și în cultura română.

„Pădurea de molizi”, film despre recuperarea memoriei unui episod prea puțin cunoscut

Regizorul a vorbit despre procesul de documentare al filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din tragedia de la Fântâna Albă (1941).

„Am ajuns la subiect cumva din întâmplare. Eu nu știam ce s-a întâmplat în 1941, nu departe, la Fântâna Albă. Am văzut o emisiune și am spus: wow, habar nu aveam despre asta. Am început să citesc, să caut pe internet. M-a uimit și m-a șocat cruzimea.”

Documentarea a inclus filmarea ultimilor supraviețuitori ai masacrului:

„Am avut șansa să găsim ultimii doi supraviețuitori, aveau nouăzeci și ceva de ani. I-am filmat, am făcut un interviu cu amândoi, foarte emoționant.”

Din aceste fragmente de memorie vie s-a născut ideea centrală a filmului – povestea lui Gheorghe și Minodora, doi oameni separați de istorie, de deportări și de război, pentru mai bine de cincizeci de ani.

Filmul a fost prezentat pentru prima dată publicului din Republica Moldova în cadrul Zilelor Filmului Românesc 2025.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Încălzirea globală va expune, în următoarele decenii, persoanele vârstnice la temperaturi periculoase într-o măsură mult mai mare decât se estima anterior. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford și publicat marți în revista The Lancet Planetary Health, citat de AFP și Agerpres.ro.

Rezultatele cercetării devin cu atât mai relevante în contextul în care Europa și America de Nord traversează o vară marcată de temperaturi neobișnuit de ridicate. Franța s-a numărat printre țările cele mai afectate, confruntându-se cu mai multe valuri de caniculă, inclusiv unul de o amploare fără precedent la sfârșitul lunii iunie. Potrivit datelor citate de AFP, perioada de caniculă a fost asociată cu o supramortalitate de peste 6.000 de decese.

Cercetătorii de la Stanford au analizat modul în care încălzirea climatică ar putea afecta persoanele vârstnice până în anul 2100. Ei susțin că studiile anterioare au subestimat semnificativ riscurile, deoarece s-au bazat în mare parte pe date și cunoștințe care nu reflectau suficient vulnerabilitatea persoanelor în vârstă.

Un indicator esențial în evaluarea riscului este temperatura umedă, care ține cont atât de temperatura aerului, cât și de nivelul umidității. O temperatură ridicată devine mult mai periculoasă atunci când este însoțită de umiditate crescută, deoarece organismul are o capacitate mai redusă de a se răcori prin transpirație.

Mult timp, efectele unui anumit nivel al temperaturii umede au fost evaluate în principal pe persoane tinere și sănătoase. Cercetări mai recente, care au inclus și persoane vârstnice, indică însă faptul că acestea sunt mult mai vulnerabile la stresul termic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin integrarea noilor date cu modelele privind îmbătrânirea populației mondiale, cercetătorii au ajuns la concluzia că perioadele de căldură insuportabilă vor afecta „mult mai multe persoane decât se estimase anterior, la o scară mult mai mare și pe perioade mai lungi de timp”.

De exemplu, în scenariul în care temperatura globală va crește cu 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial până în 2100, aproximativ 22% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani ar putea fi expuse anual, timp de mai mult de o lună, la niveluri periculoase de căldură.

Cercetătorii avertizează că riscul este deosebit de mare în țările în care o parte importantă a populației nu dispune de resurse suficiente pentru a se proteja de temperaturile extreme. Autorii studiului cer măsuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile, inclusiv facilitarea accesului la sisteme de răcire și aer condiționat, dar și reducerea emisiilor de carbon pentru limitarea încălzirii globale.

#batran #încalzire globala #santate