Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Tragedia de la Hotelul Național: Renato Usatîi propune măsuri legislative pentru securizarea clădirilor abandonate

17 Nov. 2025, 12:28
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
17 Nov. 2025, 12:28 // Politica //  Realitatea.md

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, propune un set de soluții legislative pentru a preveni tragediile din clădirile abandonate, cum s-a întâmplat la fostul Hotel Național. În cadrul emisiunii ”Vocile Puterii”, de la Exclusiv TV, Renato Usatîi a prezentat un plan desfășurat privind securizarea acestor edificii.

”Încă de când eram primar la Bălți, în primul mandat, am discutat cu deputații de atunci și am insistat: Haideți să facem ceva cu toate clădirile abandonate. Era o situație gravă și în Bălți, cu cămine și subsoluri părăsite, iar poliția nu avea cum să aibă grijă de toate”, spune Renato Usatîi.

Liderul Partidului Nostru propune sancțiuni semnificativ mai mari pentru proprietarii care lasă imobilele în paragină: „Haideți să impunem prin lege niște amenzi pentru agenții economici care sunt proprietari și stau câte 20 de ani fără să miște nimic. Să le treacă pofta”.

El susține că sancțiunile trebuie raportate la valoarea clădirii, pentru a avea efect real: „Când îi pui o amendă ca procent din costul clădirii, apar imediat toți proprietarii, chiar dacă sunt ascunși prin offshore-uri. Astăzi achită câteva mii de lei și nu contează”.

O altă soluție propusă de președintele Partidului Nostru este blocarea totală a accesului la primele etaje

„Primul etaj trebuie izolat total, cu acces blocat. Cu gratii de protecție, cu semnalizare, cu tot ce trebuie. Oamenii trebuie să se simtă în siguranță. La noi statul crește doar numărul de camere de măsurat viteza, acolo unde omul aduce bani. Dar camere pentru securitatea cetățeanului… la asta nu se gândește nimeni”, spune el.

Liderul Partidului Nostru propune și introducerea unei obligații pentru proprietarii de clădiri abandonate: instalarea unor fațade provizorii, așa cum se practică în marile orașe europene: ”Un panou cu imaginea viitoarei clădiri. Exact cum vedem la Viena. Nu contează dacă proiectul durează trei ani sau opt”.

În cazul unor imobile controversate, cum este Hotelul Național, liderul Partidului Nostru afirmă că statul trebuie să clarifice proprietatea și responsabilitățile.

„Care-i soluția acolo? Cine-i proprietarul? De ani de zile nu se rezolvă situația. Dacă pui o amendă reală, credeți-mă, apar toți proprietarii”, spune politicianul.

Renato Usatîi declară că acum, având funcția de președinte al fracțiunii Partidului Nostru în Parlament, dar și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, va promova aceste inițiative legislative: „Atunci nu aveam fracțiune. Acum voi insista în Parlament și vreau să văd cine nu va vota aceste amendamente”.

O adolescentă de 13 ani a fost găsită moartă în clădirea abandonată a fostului Hotel Național din Chișinău, pe 7 noiembrie 2025. Potrivit poliției, versiunea preliminară indică faptul că decesul a survenit în urma unei căderi de la înălțime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.