În ultimii ani, autoritățile din Moldova au adoptat măsuri legislative care restricționează libertatea mass-media, se arată în cel mai recent raport al Amnesty International. Experții organizației internaționale notează că măsurile au fost justificate prin combaterea dezinformării și propagandei în timpul stării de urgență, după ce a izbucnit războiul din Ucraina, însă regimul temporar de restricții a fost înlocuit „cu o legislație permanentă într-un mod neașteptat și arbitrar”.

Analiștii susțin că asemenea evoluții au favorizat incertitudinea și autocenzura în rândul mass-media. Conform raportului, jurnaliștii intervievați de Amnesty International și-au exprimat reticența de a critica partidul de guvernământ, de teama represaliilor sau a pierderii finanțării.

„Noua lege autoriza Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională să retragă licențele posturilor de radiodifuziune și televiziune private fără o procedură legală corespunzătoare. În plus, în iunie 2022, Parlamentul a modificat Codul Serviciilor Media Audiovizuale pentru a restricționa retransmisia din alte țări a conținutului sensibil din punct de vedere politic. Comisia de la Veneția a examinat modificările. Ea a recunoscut că autoritățile moldovenești răspundeau la o problemă reală în ceea ce privește „securitatea informațională”, dar a avertizat că măsurile nu îndeplineau cerința proporționalității.

În document se mai arată că autoritățile din Moldova au obligația, în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, de a garanta dreptul la libertatea de exprimare, asigurându-se că presa poate funcționa fără imixtiuni nejustificate. Conform reprezentanților Amnesty International, guvernarea trebuie să creeze garanții juridice și să se asigure că orice interferență respectă cerințele de legalitate, necesitate și proporționalitate, protejarea jurnaliștilor împotriva amenințărilor și promovarea pluralismului media.

Administrației țării i se sugerează că trebuie să elaboreze o strategie pentru sustenabilitate media și să pună capăt restricțiilor „care nu oferă garanții procedurale și să revizuiască măsurile excepționale adoptate în trecut”

„Autoritățile din Găgăuzia trebuie să asigure respectarea obligațiilor Moldovei în materie de drepturile omului, iar Rusia și autoritățile de facto din Transnistria trebuie să pună capăt restricțiilor și să permită jurnaliștilor să își desfășoare activitatea în mod liber în regiunea ocupată de Rusia”, mai notează experții Amnesty International.

Totodată, conform analizei, în stânga Nistrului autoritățile de facto funcționează cu sprijinul forțelor militare ruse și în conformitate cu practici și legi copiate din Rusia, jurnalismul independent și libertatea de exprimare sunt suprimate, iar criticile aduse autorităților de facto și Kremlinului se pedepsesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu referire la Găgăuzia, autorii raportului scriu că libertatea presei este restricționată, iar discursul public – controlat. De asemenea, în analiză se mai indică faptul că autoritățile locale favorizează relațiile mai strânse cu Federația Rusă, demonizează UE și utilizează discursul oficial al Moscovei cu privire la războiul din Ucraina.

„Eșecul de a oferi și de a aplica garanții juridice clare pentru a proteja mass-media de interferențele nejustificate ale statului, pentru a asigura independența editorială și pentru a oferi o protecție adecvată împotriva atacurilor și hărțuirii jurnaliștilor și a mass-mediei, favorizează un mediu în care prosperă autocenzura, intimidarea și abuzurile” se arată în raport.

În context, Uniunii Europene i se sugerează să se asigure că asistența acordată Moldovei contribuie la libertatea de exprimare și nu contribuie la practici discriminatorii. Oficialii de la Bruxelles sunt îndemnați să colaboreze cu comunitatea profesioniștilor din mass-media din Moldova, pentru a-i identifica problemele și modalitățile în care pot fi sprijinite comunitățile vulnerabile în fața dezinformării.

UE este sfătuită să ofere asistență tehnică pentru formarea autorităților de reglementare din domeniul media din
Moldova și să utilizeze toate instrumentele adecvate de politică externă, să efectueze evaluări periodice și raportare publică cu privire la libertatea mass-mediei în țara noastră.

#Amnesty International #libertate #mass media #Moldova #presa

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.