Comisiile pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova și Senatul României au adoptat o declarație comună prin care cer deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2025. Documentul a fost semnat de președinții celor două comisii, Doina Gherman și Titus Corlățean, în cadrul ședinței comune desfășurate astăzi, 19 noiembrie, la București.

Declarația accentuează că locul firesc al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și evidențiază progresele semnificative realizate de țara noastră pe parcursul procesului de aderare, confirmate recent prin Raportul de extindere al Comisiei Europene. Membrii celor două comisii solicită ca, până la sfârșitul anului 2025, Consiliul să adopte decizia de deschidere a negocierilor cu Moldova pentru clusterul 1 – Valori fundamentale, precum și pentru celelalte cinci clustere, în cel mai scurt timp posibil.

Semnatarii documentului reafirmă că aderarea la UE reprezintă singura opțiune capabilă să garanteze Republicii Moldova un viitor sigur, democratic și prosper, oferind stabilitate, dezvoltare economică, socială și culturală. Totodată, aceștia îndeamnă parlamentele și guvernele de la Chișinău și București să intensifice cooperarea pentru a accelera realizarea acestui obiectiv strategic comun.

„Avansarea reală a calendarului de aderare este cel mai bun argument în eforturile Republicii Moldova de a contracara intensificarea fără precedent a campaniilor de dezinformare, manipulare și atacurilor hibride”, se mai menționează în Declarația adoptată.

Parlamentarii din Moldova și România fac apel la accelerarea eforturilor pentru integrarea graduală și cât mai rapidă a Republicii Moldova în Piața unică europeană, precum și subliniază necesitatea unui angajament sporit din partea UE pentru asigurarea păcii, stabilității și securității în Vecinătatea sa Estică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că din delegația Parlamentului Republicii Moldova, care se află într-o vizită la București, mai fac parte președinta Comisiei juridice, numiri și imunități și președinta Grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, precum și membrii Comisiei pentru politică externă, deputații Adrian Băluțel, Ion Groza și Mihail Druță.

La București, delegația Parlamentului Republicii Moldova s-a întâlnit cu Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, și cu și cu consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Valentin Naumescu.

„România rămâne aliatul nostru cel mai apropiat, prezent și activ atât prin instituțiile sale naționale, cât și în structurile europene. Experiența României în procesul de aderare este un avantaj important pentru Moldova în etapele care urmează, inclusiv în pregătirea negocierilor pe care vrem să le deschidem până la sfârșitul anului”, a spus, în timpul discuțiilor, deputata Doina Gherman.

#București #Comisii #declarație comună #Moldova #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.