Procurorul general al Spaniei, Álvaro García Ortiz, a fost suspendat din funcție pentru mai mulți ani, după ce a fost acuzat că a divulgat informații dintr-un dosar către presă. Cazul, unul fiscal, îl vizează pe omul de afaceri Alberto González Amador, partenerul unei importante politiciene de dreapta, relatează The Guardian.

García Ortiz, care ocupa funcția din 2022, a fost amendat cu 7.300 de euro și obligat să îi plătească 10.000 de euro despăgubiri lui González Amador. Verdictul, anunțat de Curtea Supremă, reprezintă o lovitură pentru premierul Pedro Sánchez, care a apărat public nevinovăția procurorului general, în timp ce se confruntă cu presiuni din cauza unor acuzații de corupție ce vizează membri ai familiei și aliați politici.

Procurorul general a negat că ar fi divulgat jurnaliștilor informații personale despre omul de afaceri, aflat la momentul respectiv sub anchetă pentru presupusă fraudă fiscală. Potrivit publicației britanice, relatările apărute în presă anul trecut indicau că echipa juridică a lui González Amador propusese o înțelegere de recunoaștere a vinovăției, pentru a evita procesul și o eventuală pedeapsă cu închisoarea.

González Amador este partenerul Isabellei Díaz Ayuso, președinta regiunii Madrid și una dintre cele mai vocale critice ale premierului Sánchez. Ayuso, membră a Partidului Popular, a susținut că scurgerile de informații ar fi fost menite să îi afecteze reputația, în timp ce omul de afaceri a declarat în fața instanței că procurorul general „l-a distrus complet”.

García Ortiz a insistat că nu a divulgat informațiile, iar avocații săi au afirmat că „nu există absolut nicio probă” care să arate că el ar fi fost sursa scurgerii. Jurnaliștii chemați să depună mărturie au negat, de asemenea, că ar fi primit datele de la procurorul general.

Surse guvernamentale au transmis că, deși respectă decizia instanței, nu sunt de acord cu verdictul și au subliniat că administrația îi este recunoscătoare lui García Ortiz pentru activitatea sa. Acestea au precizat că procesul de selectare a unui succesor va începe în zilele următoare.

Cazul a reaprins discuțiile privind politizarea sistemului judiciar, într-un moment în care continuă investigațiile legate de acuzații de corupție ce îi implică pe soția și fratele premierului. Deși Sánchez a respins acuzațiile ca fiind politice, în iunie i-a cerut demisia lui Santos Cerdán din funcția de secretar de organizare al Partidului Socialist, după ce un judecător al Curții Supreme a identificat „probe ferme” ale posibilei sale implicări în luare de mită.

Anchetele îi vizează și pe fostul ministru al transporturilor José Luis Ábalos și pe unul dintre colaboratorii săi, fiind considerate deosebit de sensibile, întrucât Sánchez a venit la putere cu promisiunea combaterii ferme a corupției.

Premierul criticase anterior independența unor membri ai sistemului judiciar, afirmând că există „judecători care fac politică și politicieni care încearcă să facă justiție”.

Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular, a subliniat că este pentru prima dată când un procuror general este condamnat, afirmând că „această anomalie îl va apăsa pe Sánchez pentru totdeauna” și cerându-i premierului să își ceară scuze poporului spaniol.

Liderul Vox, Santiago Abascal, a mers și mai departe, susținând că Sánchez „va fi primul premier din istoria Spaniei care va ajunge la închisoare”, acuzându-l că ar superviza „o mafie care murdărește instituțiile”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #Spania

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.