Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Nu suntem Coreea de Nord!” Val de nemulțumiri după proiectul MEC care i-ar permite lui Bostan să rămână rector la UTM

04 Dec. 2025, 12:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Dec. 2025, 12:59 // Actualitate //  Realitatea.md

Ministerul Educației și Cercetării urmează să efectueze modificări la Codul Educației care, printre altele, va permite rectorilor universităților care au absorbit alte instituții de învățământ și de cercetare să mai obțină încă un mandat pe lângă cele două consecutive aprobate prin lege. Anunțul a stârnit nemulțumirea mediului academic din R. Moldova, care afirmă că modificarea este cu dedicație pentru rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, fost deputat PAS, care și-a depus mandatul pentru a reveni în fruntea UTM, deși perioada rămasă în funcția actuală este de doar câteva luni.

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, necesitatea acestei modificări derivă din nevoia de a avea continuitate în procesul de absorbție, prin care au trecut mai multe instituții de învățământ superior din R. Moldova.

„Practic toate instituțiile mari din țara noastră au absorbit alte universități și instituții de cercetare în ultimii doi-trei ani. Procesul de absorbție este unul destul de complex și vrem să ne asigurăm că avem continuitate la conducerea instituției de învățământ care a preluat o altă instituție. Astfel, introducem posibilitatea ca persoana care a fost rector pe durata absorbției să mai candideze la un al treilea mandat, ca să poată duce la bun sfârșit procesul de absorbție”, a declarat Perciun în cadrul unei conferințe de presă.

Universitatea Tehnică – afacere de familie?

Rectorul UTM, Viorel Bostan a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe listele PAS, care a obținut majoritatea și și-a asumat guvernarea. Totuși, acesta a renunțat la fotoliul de deputat și s-a întors în fruntea UTM. Decizia nu pare una logică, în contextul în care îi mai rămâneau doar câteva luni din al doilea și ultimul mandat de rector. Asta dacă nu i s-ar fi promis, sugerează exponenți ai mediului universitar, că guvernarea PAS va găsi o soluție pentru a modifica legea și a-i permite să candideze pentru încă cinci ani în fruntea UTM.

În acest sens, în mediul academic se discută despre o posibilă absorbție, de către UTM, a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, chiar dacă ultima și-a ales recent un rector. Această fuzionare ar declanșa procedura de alegere a unui nou rector, iar modificările propuse de Ministerul Educației și Cercetării ar oferi lui Bostan posibilitatea de a obține încă un mandat. Asta în contextul în care Bostan, care ocupă funcția de rector din 2015, a preluat fotoliul chiar de la tatăl său, Ion Bostan, rector al UTM din 1992.

„Orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani, contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație. Astfel de practici — chiar și ca percepție — nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de „optimizare” dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”, a scris într-o postare pe Facebook rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contactat de reporterii Deschide.MD, rectorul UTM, Viorel Bostan, a confirmat intenția de a absorbi Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hasdeu”, precizând că, săptămâna viitoare, el se va deplasa la Cahul pentru a prezenta viziunea sa privind posibila fuziune.

„Ministerul Educației a spus clar că s-ar dori o consolidare a universităților din R. Moldova și, în acest sens, se discută despre o fuziune între Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Datele arată clar că, pentru următorii ani, Universitatea din Cahul va avea probleme și mai mari în termen de buget, studenți. Respectiv, pentru a consolida capacitatea Universității din Cahul și a da o posibilitate ca ea, în continuare, să rămână cu prezența în sudul R. Moldova, ar fi o fuziune cu Universitatea Tehnică. Urmează să ne întâlnim cu colegii pe 11 decembrie, mergem cu domnul ministru acolo, să prezentăm viziunea noastră. În acest context, universitatea nu se va închide. Ea va rămâne acolo, va fi Centrul Universitar din Cahul, doar că managementul va fi sub cupola comunității academice a Universității Tehnice”, a declarat Viorel Bostan.

Întrebat dacă ar urma să candideze pentru un nou mandat, reieșind din proiectul anunțat de MEC, rectorul UTM a evitat să ofere un răspuns tranșant.

„Este propunerea Ministerului Educației și Cercetării pentru a modifica partea ce ține de mandatul rectorilor. Ar trebui să întrebați pe domnul ministru. Nu știu ce să vă răspund. Este o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării”, a conchis el.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.