Moment al depănărilor amintirilor la ședința de astăzi a Parlamentului, după ce liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a reamintit deputatului PAS, ministru al Justiției că, pe timpul când era el președinte al țării, acesta a lucrat în Aparatul prezidențial, iar dacă activa mai mult timp atunci, „astăzi era să prezint un proiect de lege mai bun”, comparativ pe cel car l-a prezentat de la tribuna Legislativului, privind modificarea legii Procuraturii.

Voronin i-a reproșat lui Litvinenco că inițiativa sa legislativă nu este bună, chiar dacă a lucrat cândva în Aparatul prezidențial pe când el era șef al statului, iar dacă desfășura o activitate mai îndelungată atunci la Președinție, astăzi ar fi prezentat cu totul „un alt raport”.

Matale ai lucrat doar câțiva zile în Aparatul președintelui Voronin. Să fi lucrat mai mult era să fii alt om. Înțelegi?, i s-a adresat Voronin lui Litvinenco.

În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu l-a întrebat pe Vladimir Voronin dacă poartă responsabilitate pentru abilitățile pe care le-a căpătat Sergiu Litvinenco în perioada când a activat în Aparatul prezidențial.

Drept răspuns, liderul PCRM a declarat că „a lucrat, doar că puțin”.

„Dacă era să lucreze mai mult era să fie alt raport acum. Eu serios, Sergiu”, a conchis Vladimir Voronin.

Dezacordul lui Voronin în coraport cu Litvinenco se datorează faptului că, modificarea legii Procuraturii ar urma în viitor să aducă efecte negative, iar dacă se oprea doar la posibilitatea de evaluare a procurorului general și a celorlalți procurori, inițiativa era să fie binevenită. Posibilitatea de a putea fi demis procurorul general, Voronin crede că nu trebuie să fie stipulată în legea dată, acuzând deputații PAS că, ar încerca prin această metodă să aibă „un procuror de buzunar”, lucru combătut de Sergiu Litvinenco.

#PCRM #proiect de lege #Sergiu Litvinenco #Vladimir Voronin

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.