Procesul de comasare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul cu Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) nu înseamnă lichidarea instituției. Asigurările au fost date de ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Potrivit lui, singurele elemente care vor dispărea sunt ștampila instituției și funcția de rector, restul activității academice urmând să fie păstrat și dezvoltat, transmite IPN. Perciun a prezentat situația actuală a universității, argumentând că numărul redus de studenți și cadre didactice afectează capacitatea instituției de a se dezvolta și de a concura cu centrele universitare mari din țară

„Universitatea astăzi are aproximativ 1 000 de studenți, dintre care 850 învață la licență, dintre care doar 320 sunt cu frecvență zi, adică vin zi de zi la universitate. Asta este echivalent cu o școală mică din Chișinău. Sunt 55-60 de cadre didactice. 20% din cadrele didactice sunt în zona pensionară sau pre-pensionară”, a spus ministrul în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la postul public de televiziune.

De asemenea, Perciun a explicat că scopul comasării este crearea unor condiții moderne de studii, prin investiții constante și deschiderea unor specialități noi.

„Cahul este raionul din țara noastră din care pleacă cel mai mare număr de tineri la studii peste hotare. Cred că vor pleca mai puțini dacă va veni Universitatea Tehnică și împreună cu cei de acolo vor dezvolta universitatea, dacă vom veni cu ceea ce le promitem – 10 milioane de lei investiții an de an, în următorii patru ani, dacă deschidem specialități noi la Cahul”, a explicat ministrul educației.

Ministrul a mai explicat că Universitatea din Cahul va continua să existe, iar modificările vor fi strict administrative, fără a afecta studenții și cadrele didactice, potrivit sursei citate.

„Centrul universitar rămâne. Ei vor avea un prorector în cadrul Universității Tehnice, campusul rămâne, studenții rămân, profesorii rămân. Dispare ștampila și funcția de rector. Este multă lume în comunitatea academică de la Cahul care este deschisă pentru această idee”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 9 decembrie 2025, ministrul Dan Perciun a anunțat că, într-o săptămână sau două, Guvernul ar putea aproba o hotărâre prin care Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei vor fuziona.

Dan Perciun: Fuziunea Universității din Cahul cu UTM ar putea avea loc într-o săptămână sau două

#comasare #Dan Perciun #Universitatea de Stat din Cahul #UTM

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.